Cercetătorii au dezvoltat o metodă simplă, non-invazivă, de a diagnostica boala Parkinson cât mai timpuriu, folosindă scanarea oculară. Acest lucru ar putea însemna că tratamentul menit să încetinească progresia bolii ar putea fi inițiat mai devreme sau, alternativ, că metoda ar putea fi folosită pentru a monitoriza progresia bolii la anumiți pacienți, scrie New Atlas. 

La fel ca în cazul numeroase condiții medicale, cu cât boala Parkinson este diagnosticată mai devreme, cu atât este mai bine. Diagnosticul precoce înseamnă că pot fi introduse unele intervenții, cu mult timp înainte ca boala să cauzeze apariția simptomelor. Din păcate, însă, majoritatea diagnosticelor de boală Parkinson sunt puse după instalarea simptomelor. 

Recent, însă, cercetătorii de la Universitatea Laval din Québec, Canada, și cei de la CERVO Brain Research Center au dezvoltat o metodă pentru diagnosticarea precoce a bolii Parkinson, folosind o scanare simplă și deloc invazivă a ochilor pacienților. 

Până la momentul la care apar simptomele, boala este deja prezentă de mai mulți ani, iar neuronii afectați sunt deja implicați în procese degenerative ireversibile, a explicat autorul corespondent al studiului ce a vizat scanarea retinei prin această metodă, Martin Lévesque, profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Laval și, totodată, cercetător în cadrul CERVO: „Tocmai de aceea este important să descoperim biomarkeri care detectează boala Parkinson într-un stadiu incipient al bolii. Un răspuns neobișnuit al retinei la stimulii luminoși ar putea fi un factor ce indică o patologie care afectează creierul”. 

Ipoteză testată pe zeci de adulți 

În studiul recent desfășurat, cercetătorii au emis ipoteza cum că tulburările distincte înregistrate la o electroretinogramă (ERG) ar putea deveni indicatori ai stadiilor precoce de boală Parkinson. Cercetătorii au și-au testat ipoteza pe 20 de adulți care fuseseră diagnosticați cu boală Parkinson în ultimii cinci ani și pe 20 de adulți de aceeași vârstă cu cei din primul grup, dar care nu aveau acest diagnostic.

„Am amplasat un electrod pe pleoapa inferioară a fiecărui participant și am înregistrat răspunsul retinei la o serie de semnale luminoase, de diferite intensități, de diferite frecvențe și de diferite culori. Am făcut același lucru și în cazul persoanelor de aceleași vârste, dar care se aflau într-o stare bună de sănătate. Rezultatele pe care le-am obținut pentru persoanele cu boală Parkinson au avut o semnătură diferită de cea a persoanelor din grupul de control”, a explicat profesorul Martin Lévesque. 

Totodată, cercetătorii au folosit electroretinograma pentru a-și testa teoria pe mai mulți șoareci de laborator modificați genetic. Micile rozătoare au dezvoltat simptome neurologice și tulburări precum cele observate la oamenii cu Parkinson. Și de această dată, afirmă profesorul Lévesque, cercetătorii au obținut răspunsuri diferite în modelele animale cu boală Parkinson, în comparație cu șoarecii din grupul de control. Acest lucru sugerează că manifestările funcționale ale bolii Parkinson ar putea fi detectate într-un stadiu incipient al boii, prin examinarea retinei.