Acum șase ani, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) iniţia o serie de expoziţii menite să introducă publicul larg în spatele simezelor și al vitrinelor. Gândite ca un mijloc de apropiere a vizitatorilor de activităţile mai puţin cunoscute ale muzeului, aceste expoziţii i-au adus în prim-plan pe toţi acei specialiști datorită cărora este redată sănătatea operelor de artă.

După evenimente dedicate restaurării picturilor vechi și a tablourilor împușcate în timpul conflictelor de stradă din Decembrie 1989, expoziţia prezentă ne îndreaptă atenţia către alte spaţii geografice și alte categorii de creaţie umană. „Laborator III. Aspecte din restaurarea unor lucrări de grafică și ceramică din China și Japonia aflate în patrimoniul MNAR”, expoziţie găzduită în Sălile Kretzulescu până la 14 mai a.c., ne introduce în intimitatea artei extrem-orientale, dar și în aceea a laboratoarelor MNAR care se îngrijesc de aceasta. Expoziţia reprezintă totodată un preambul la mult așteptata redeschidere a Galeriei de Artă Orientală, ca parte a expunerii permanente a MNAR.

Organizată ca un parcurs labirintic, ce pare să sporească la fiecare pas satisfacţia descoperirii unui nou artefact, expoziţia reunește cinci lucrări de pictură pe mătase și hârtie cu montări tradiţionale din secolele XV-XIX (provenind din China și Japonia), o serie de patru gravuri ukiyo-e (imagini ale lumii trecătoare) japoneze, precum și vase și obiecte decorative, realizate din porţelan, jad și agat.

„Însănătoșire” pas cu pas

Fiecare dintre aceste obiecte deosebit de valoroase, cărora munca restauratorilor le-a redat în mare parte strălucirea pierdută, este prezentat alături de planșe. Ele reconstituie traseul lor de la momentul începerii tratamentelor complexe și până la etapa actuală. Parcursul este evocat folosindu-se atât fotografii, cât și texte explicative ce descriu prejudiciile iniţiale și fiecare stadiu pe drumul însănătoșirii.

În ambele săli există și un spaţiu dedicat „culiselor” din laboratoare, în care putem vedea arsenalul tehnic necesar restaurării. Multe dintre instrumentele folosite sunt identice sau foarte asemănătoare cu cele utilizate în anumite specialităţi medicale.

Importanţa unei pregătiri temeinice, la nivel teoretic și practic, a celor care se ocupă de restaurare poate fi înţeleasă și din descrierea intervenţiilor mai vechi, făcute în mod empiric, fără o cunoaștere detaliată a specificului artei orientale (în special a picturii și gravurii) și a interacţiunii dintre materialele originale și cele folosite la retușuri. Sunt, de asemenea, prezentate înregistrări video ale activităţii din laborator, în care vedem cum unele dintre obiectele de ceramică, sparte la cutremurul din 1977, au fost reconstituite și aduse la o formă în care aproape că nu se mai observă „cicatricele”.