Până în anul 2030, statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) trebuie să îndeplinească anumite ținte în ceea ce privește îmbunătățirea supraviețuirii materne. Am discutat despre aceste aspecte cu dr. Caroline Clarinval, repre­zentanta OMS în România.

Care sunt țintele stabilite de OMS și cum se situează România din această perspectivă?
OMS a stabilit o reducere a mortalității materne până la sub 70 de decese la 100.000 de nașteri vii până în 2030. Pentru a îndeplini această țintă, ratele actuale de reducere trebuie să crească de zece ori. Raportul Națiunilor Unite privind tendințele mortalității materne globale, lansat anul acesta de Ziua Mondială a Sănătății, a evidențiat o scădere cu 40% a deceselor materne în perioada 2000-2023, deci progrese există! 

Pe de altă parte însă, în anul 2023, un număr estimativ de 260.000 de femei au murit din cauza complicațiilor asociate sarcinii sau nașterii, adică aproximativ un deces matern la fiecare două minute. În cazul României, raportul a arătat o scădere a mortalității materne de la 45 de decese la 100.000 de nașteri vii în anul 2000 la 12 decese la 100.000 de nașteri în anul 2023. Deși acest declin este un indicator al îmbunătățirii infrastructurii din sistemul de sănătate românesc și al creșterii calității îngrijirilor prenatale și a serviciilor privind sănătatea mamei, mai sunt lucruri de făcut.

Ce măsuri ar trebui să ia țara noastră pentru a se alinia la țintele OMS?
România trebuie să accelereze eforturile pentru a îndeplini ținta de acoperire de 90% privind efectuarea a cel puțin patru consulturi medicale prenatale pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani care au născut un copil viu. Totodată, pentru a se alinia obiectivelor OMS, România trebuie să continue să îmbunătățească serviciile medicale destinate mamelor, punând accent pe calitatea și accesul echitabil la îngrijiri, precum și pe abordarea factorilor determinanți socioeconomici ai sănătății. În acest sens sunt necesare investiții în infrastructura medicală, formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și implementarea unor politici care abordează principalele cauze ale mortalității materne.

Sarcinile la adolescente, o problemă stringentă

Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă România în ceea ce privește sănătatea mamei și copilului?
Un motiv substanțial de îngrijorare îl reprezintă numărul mare de sarcini la adolescente, în special în comunitățile dezavantajate. Potrivit celui mai recent raport al Organizației Salvați Copiii, aproximativ 10% din numărul total al nașterilor din România sunt atribuite mamelor adolescente, 45% dintre nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârsta mai mică de 15 ani din Uniunea Europeană provenind din România. 

Gestionarea provocărilor privind sănătatea mamei și a copilului necesită o înțelegere a factorilor sistemici și socio-culturali.

Adesea, această categorie demografică se confruntă cu eșecuri educaționale, 85% dintre mamele minore întrerupându-și studiile, în timp ce alte 10% nu au mers niciodată la școală. Constrângerile financiare și barierele geografice reprezintă un alt obstacol în calea accesului la îngrijiri prenatale de bază, având drept consecință efectuarea unor controale medicale neadecvate sau lipsa totală a acestora pe durata sarcinii. O altă problemă, prezentă și în alte state, o constituie disparitățile pronunțate în ceea ce privește accesul la servicii medicale în mediul urban și rural, rata mortalității infantile fiind mai ridicată în zona rurală.

Ce măsuri poate lua România pentru a reduce mortalitatea maternă?
Reducerea numărului de decese materne necesită: consolidarea sistemelor de asistență medicală primară pentru a putea oferi îngriji continue și integrate; asigurarea unor îngrijiri medicale ante- și postnatale de calitate pentru mame și nou-născuți; facilitarea accesului prompt la îngrijiri de urgență în cazul apariției unor complicații, precum și garantarea accesului la intervenții medicale și medicamente de bază. Aceste recomandări se aplică nu doar României, ci oricărei țări care dorește să îmbunătățească starea de sănătate a mamei și copilului. Un început sănătos pentru fiecare mamă și copil pornește de la acces egal [la servicii], [dreptul la] demnitate și îngrijiri de calitate. 

Măsuri pentru sporirea vaccinării

Un aspect important privind sănătatea mamei și copilului este și acoperirea vaccinală, un capitol la care România întâmpină probleme...
Rata acoperirii vaccinale la copii este într-adevăr îngrijorătoare. Atunci când vine vorba de a ține pasul cu vaccinurile din schemele de vaccinare naționale, în anumite orașe din țară rata acoperirii vaccinale este de 50%. Împreună cu partenerii noștri strategici, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică, facem eforturi pentru a depăși barierele privind vaccinarea. 

Astfel, pe bazele unui studiu derulat în ultimul trimestru din 2024, am creat un set de recomandări pe care ne vom strădui să le implementăm anul acesta. Unul dintre aspectele cheie spre care ne îndreptăm atenția este „echiparea” medicilor de familie cu aptitudinile necesare pentru a gestiona ezitările părinților în ceea ce privește vaccinarea și pentru a combate dezinformarea din domeniu. Dezinformarea reprezintă o barieră semnificativă în acceptarea vaccinării. Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să se implice activ în comunități, oferind informații corecte, bazate pe dovezi, care să răspundă îngrijorărilor și să sporească încrederea [în vaccinare], mai ales în rândul femeilor care sunt mame pentru prima dată.

Există anumite inițiative prin care OMS poate contribui la starea de bine a mamelor și copiilor din România?
Una dintre prioritățile biroului OMS în România este de a promova alinierea îngrijirilor prenatale, intrapartum și postnatale la protocoalele internaționale. Pe parcursul anului 2024, OMS România a promovat integrarea îngrijirii de tip mama-cangur [în îngrijirile acordate nou-născuților], o intervenție cu rezultate dovedite în ceea ce privește îmbunătățirea rezultatelor neonatale. Astfel, au fost traduse și distribuite ghidurile OMS [în domeniu], fiind desfășurate și acțiuni de promovare a acestui concept. 

Pentru anul 2025, ne propunem să promovăm îngrijirea de tip „piele pe piele” în cazul nou-născuților sănătoși, aduși pe lume prin naștere naturală fără complicații. Acest tip de îngrijire nu este încă implementat în toate maternitățile din România, iar studiile au arătat că numai 90 de minute de astfel de contact imediat după naștere poate contribui la inițierea alăptării la sân, poate reduce stresul neonatal, dar și mortalitatea infantilă. În conformitate cu aceste recomandări, OMS propune îngrijirea de tip „piele pe piele” ca o strategie cost-eficientă, bazată pe dovezi, de îmbunătățire a stării de bine a mamei și nou-născutului.