Probabil cea mai veche băutură alcoolică din lume, berea continuă să suscite interesul oamenilor de știinţă. Singurele instrumente care ne ajută să descoperim cât este mit și cât este adevăr referitor la efectele sale asupra sănătăţii sunt studiile știinţifice.
Prin prisma popularităţii sale – o statistică spune că 36% din cantitatea de băuturi alcoolice consumată pe tot globul e reprezentată de bere –, e normal ca oamenii să fie preocupaţi de efectele berii, spune conf. dr. Corina Zugravu, președinta Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriţie din România. Dar, la pachet cu popularitatea lichidului răcoritor, spumos și auriu vin ambele feţe ale medaliei: atât efectele bune, date de conţinutul nutritiv, cât și cele rele, consecinţa alcoolului rezultat din fermentaţie. Tocmai de aceea am simţit nevoia să prezentăm principalele efectele ale berii asupra sănătăţii strict prin prisma dovezilor știinţifice. Și iată ce am aflat.
Ingredientele berii sunt reprezentate de apă, cereale (cel mai adesea orz), hamei și drojdie. Analiza nutriţională arată că berea conţine peste 90% apă, 3-5% alcool, 2-3% carbohidraţi, 0,3% proteine și o cantitate mică de minerale (Ca, Cu, Fe, K, Mn ș.a.), cam toate vitaminele din grupul B, fibre solubile și polifenoli. Dintre cei din urmă, 80-90% provin din malţ, iar restul din hamei. Fibrele solubile din bere (în cantitate ceva mai mare la berile lager și la cele brune, cam 1,8-2,2 g/l) provin de la pereţii celulelor de orz, iar carbohidraţii nedigerabili sunt reprezentaţi de beta-glucani și arabinoxilani. 
Pentru că berea este produsă din cereale, este de așteptat că ea va conţine și urme de gluten. Totuși, există și tipuri de bere certificată ca fiind gluten-free, indicată celor care au intoleranţă la această proteină.
Din punct de vedere caloric, aproximativ două treimi din calorii provin din alcool și restul din carbohidraţi, deci obiceiurile de consum contează imens, dacă e să ne gândim la legătura dintre bere și greutate. Un pahar de 250 ml de bere cu 5% alcool furnizează 105 kcal, la fel ca un pahar de vin roșu de 150 ml. În cazul berii fără alcool, caloriile se reduc la jumătate.
Studiile definesc un consum moderat printr-o cantitate zilnică de 500 ml de bere cu 5% alcool sau de 660 ml de bere cu 3,8% alcool în cazul bărbaţilor și o cantitate ceva mai redusă în cazul femeilor (circa 330 ml/zi), dar aceste valori sunt variabile în funcţie de vârstă, constituţie și starea de sănătate. Astfel, relaţia dintre consumul de alcool și riscul de sindrom metabolic este reprezentată printr-o curbă în formă de J, după cum arată două metaanalize, riscul crescut apărând în cazul abuzului.
Persoanele cu boli cardiovasculare pot avea beneficii de pe urma consumului moderat de alcool, fie acesta din bere sau vin. La protecţia cardiovasculară contribuie în mică măsură și polifenolii din bere. Mecanismul de acţiune prin care apare această protecţie este următorul: consumul mic de alcool produce o creștere a colesterolului HDL și a sensibilităţii la insulină, ceea ce duce la reducerea formării plăcilor de aterom. De asemenea, procesul inflamator scade în intensitate, iar prin reducerea fibrinogenului scade și riscul apariţiei de tromboze.
În privinţa tensiunii arteriale, dr. Corina Zugravu spune că berea „nici nu scade, nici nu crește tensiunea. În principiu, dacă ești hipertensiv, ar putea să-ţi fie rău prin încărcarea cu lichid a aparatului cardiovascular”, dar acest lucru nu poate apărea câtă vreme se respectă consumul moderat menţionat anterior.
Există numeroase dovezi știinţifice care arată că un consum de alcool de până la 24 g pe zi poate reduce cu până la 30% riscul relativ de diabet zaharat tip 2. De asemenea, consumul moderat de alcool poate îmbunătăţi controlul glicemic. Nivelurile crescute de adiponectină, reducerea nivelului insulinei à jeun și sensibilitatea crescută la acest hormon, combinate cu efectele antiinflamatorii, sunt mecanismele biologice care explică această asociere benefică.
Chiar dacă berea este clasificată în rândul produselor cu indice glicemic ridicat (în jur de 100 în cazul berii slab alcoolizate), încărcătura (sarcina) glicemică a berii este de doar 7,5, datorită conţinutului redus de carbohidraţi, respectiv 7,5 g într-un pahar de 250 ml. Consumată înaintea sau în timpul mesei, berea tinde să reducă nivelul maxim postprandial al glicemiei.
Reiterăm faptul că toate efectele berii asupra sistemului nervos sunt urmarea conţinutului de alcool și se aplică tuturor băuturilor alcoolice. Astfel, consumul moderat de alcool poate scădea riscul de demenţă cu 26% și există și ipoteza unui risc mai mic de declin cognitiv. În plus, sunt și câteva cercetări legate de boala Parkinson, dar insuficiente pentru a dovedi o asociere semnificativă statistic. Cercetătorii atrag însă atenţia asupra faptului că, până la vârsta de 25 de ani, creierul se dezvoltă și poate fi vulnerabil la efectul alcoolului, astfel că berea nu este recomandată sub nicio formă minorilor și nici gravidelor.
Demontăm și credinţa populară că berea ar stimula secreţia lactată, despre care dr. Corina Zugravu spune următoarele: „Berea stimulează lactaţia în măsura în care este hidratantă, iar femeia care alăptează are nevoie de o hidratare corespunzătoare, pentru producţia de lapte. Dar nu există dovezi că berea ar stimula hipofiza și secreţia de prolactină. Mai mult, dacă e vorba de bere cu alcool, aceasta nu poate fi recomandată sub nicio formă femeii care alăptează. Alcoolul trece în lapte și ajunge la copil, chiar și dacă este în cantitate foarte mică”.
În afară de efectele pozitive demonstrate pe aparatul cardiovascular, în cazul diabetului zaharat și demenţei, există studii legate de osteoporoză (posibil influenţată de conţinutul în siliciu al berii), de riscul apariţiei gutei (posibil crescut), funcţionalitatea rinichilor (aparent neinfluenţată de consumul de bere), poliartrita reumatoidă (studiu doar pe femei, cu o reducere relativă a riscului), calculi renali sau biliari, managementul durerii și starea de bine în general. S-au mai făcut și cercetări legate de potenţialul de rehidratare după efort, posibilele efecte benefice asupra simptomelor legate de menopauză (studiu realizat chiar în România), efectele berii fără alcool ș.a.
Nu a fost neglijat nici rolul social al berii, deosebit de important mai ales la vârsta a treia, când multe studii de cohortă arată o creștere a calităţii vieţii (măsurată prin chestionare de stil de viaţă) datorată consumului moderat de alcool.
În concluzie, berea nu este un aliment-minune. S-au făcut multe studii pentru că este un produs foarte popular, astfel că lumea vrea să știe ce anume consumă. „Dacă este vreun nor negru asupra berii, acesta rămâne legat de alcool, pentru că acolo sunt discuţiile la ora actuală”, spune dr. Zugravu. „Nu este vorba de cantitate mare, dar sunt studii care arată că, oricât de puţin ar fi alcoolul, el tot este dăunător, iar efectele negative se cumulează. Posibil să existe efecte nefaste asupra ADN-ului și chiar efecte oncogene. Dar e bine că există alternativa berii fără alcool, care te scapă de aceste riscuri, și sunt diverse tipuri de bere fără alcool foarte bune organoleptic. S-au perfecţionat reţetele mult în ultimii ani”, conchide medicul.
Există convingerea larg răspândită conform căreia consumul de bere duce la creșterea circumferinţei abdominale, respectiv la așa-numita burtă de bere. Totuși nu există dovezi care să arate că un consum zilnic de doar 500 ml de bere ar avea acest efect. De fapt, depunerea de grăsime abdominală în exces este asociată cu obiceiuri alimentare nesănătoase, întrucât adesea băutorii de bere mănâncă alimente mai puţin sănătoase decât băutorii de vin sau cei care nu beau alcool deloc. Alimentaţiei neadecvate i se adaugă adesea și fumatul, și lipsa exerciţiilor fizice, arată un review sistematic.
Puteţi descoperi toate studiile legate de bere și efecte sale asupra sănătăţii și pe site-ul european beerandhealth.eu
Este foarte probabil că oamenii preistorici măcinau cerealele sălbatice pentru a fermenta bere, iar asta se întâmpla pe vremea când erau vânătoriculegători, acum peste 10.000 de ani, deci înainte de a cultiva cereale și de a prepara pâine. Vasele din situl neolitic de la Göbekli Tepe (Turcia), cu capacităţi de peste 150 de litri și cu urme de cereale fermentate în ele, susţin această ipoteză.
Centrul a apărut ca să încurajeze cercetarea în domeniu și să comunice pe tema berii, să fie un element de legătură între lumea știinţifică și ziariști, populaţie, persoane interesate de ceea ce înseamnă alimentaţie și nutriţie. Pentru că aici, de multe ori, există o fractură. Omul de știinţă stă în turnul lui de fildeș, iar rezultatele cercetărilor fie nu ajung la cei interesaţi, fie, dacă ajung, sunt distorsionate. Astfel, Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriţie, înfiinţat în 2011, oferă fonduri pentru burse de cercetare, cu apeluri anuale. Se depun proiecte care sunt judecate de un comitet știinţific cât se poate de riguros, iar criteriile de alegere a proiectelor ce urmează să fie finanţate sunt exact ca la orice alt studiu știinţific. Și asta se și vede, pentru că sunt ani în care nu am ales niciun proiect, tocmai pentru că am considerat că nu era niciunul demn de atenţie, nu aveau calitatea știinţifică cerută.
Centrul mai finanţează diverse articole publicate în reviste știinţifice, cu peer review. Printre studiile pe care le-am făcut, avem o gamă foarte variată: antioxidanţii din bere și efectele lor pe diverși markeri sanguini, efectele pe simptomatologia de menopauză, studii de medicină sportivă... Însă cel mai apreciat de către media a fost studiul cu „burta de bere”. A fost un studiu serios, care a arătat clar că nu berea „dă” burtă, așa cum crede populaţia, că ar apărea un tip special de adipozitate abdominală după consumul de bere, ci că totul este provocat de excesul caloric.
Aș mai menţiona și studiul cu activitatea pe sistemul nervos central, din care, paradoxal, a reieșit că un consum mic de bere duce la o stimulare a memoriei – și să știţi că s-au făcut investigaţii RMN funcţionale, s-au folosit tehnici moderne pentru evaluare!
Cercetările realizate în România sunt apreciate cu certitudine, ca dovadă că eu, în calitate de președinte, am fost invitată să fac parte din mai multe boarduri internaţionale. Studiul cu burta de bere a avut mare priză la public și în străinătate, pentru că multă lume este preocupată azi de creșterea în greutate și de problemele legate de obezitate, și nu ne dorim să auzim că un aliment sau o băutură consumată în mod curent sunt ca o piatră de mormânt pe greutatea noastră.
De asemenea, studiul de medicină sportivă a fost publicat într-o revistă internaţională de mare succes, iar un review sistematic despre hamei a fost publicat în Antioxidants, revistă cu un factor de impact aproape de 6, deci una dintre cele mai bune de profil. Activitatea noastră chiar este preţuită și cred că nu e numai meritul nostru, ci și al contribuţiei industriei, pentru că persoanele implicate au acceptat să finanţeze activităţile centrului și nu s-au lăsat descurajate de cheltuieli.
Pentru cercetare ai nevoie de bani, și ei nu vin doar de la Stat. Adesea sunt parteneriate public-private, iar asta nu înseamnă că activitatea știinţifică nu se desfășoară corect. Mai multe detalii despre activitatea Centrului de Studii despre Bere: beresanatatenutritie.ro.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
