Aproape 800 de persoane au participat, luna trecută, la cea de-a VIII-a ediţie a Congresului Naţional al Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie. Au fost aduse în discuţie patologii din toate ramurile medicale, care pot fi întâlnite atât la copii, cât și la adulţi.
Nume cu notorietate din medicina românească s-au aflat printre cei 140 de lectori care au susţinut prelegeri în cele 40 de sesiuni din cadrul Congresului Naţional al Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF). Între acestea îi menţionăm pe conf. dr. Mihai Craiu, prof. dr. Victoria Aramă, dr. Adrian Marinescu, prof. dr. Cristian Apetrei sau prof. dr. Maria Puiu.
Subiectele dezbătute în cadrul evenimentului au abordat asistenţa acordată refugiaţilor din Ucraina, gestionarea neurofibromatozei de tip 1, bolile de import, vaccinarea sugarului în România sau importanţa vaccinării la femeia gravidă.
Fiecare epidemie sau pandemie care s-a produs de-a lungul timpului a avut ca particularităţi apariţia zvonurilor, propagarea falselor remedii și a surselor de informare neveridice ori prezenţa ezitărilor și a greșelilor făcute de medici. Însă niciodată în istorie nivelurile de dezinformare nu au atins cotele din pandemia de COVID-19, a subliniat prof. dr. Cristian Apetrei (SUA). Acest lucru s-a întâmplat peste tot în lume, nu doar în România.
Pandemia a generat și o epidemie paralelă de pseudoinformare, dezinformare, manipulare și, în general, o anarhizare fără precedent a societăţii, a arătat specialistul. Mișcările antivacciniste au fost promovate cu o intensitate atât de mare, încât au ajuns în poziţia în care au avut potenţialul să pună în pericol programele de vaccinare. La periclitarea acestora a contribuit și promovarea în mediul online a unor „tratamente” propagate ca fiind eficiente, deși nu a existat nicio acoperire știinţifică pentru aceste informaţii.
„Dorinţa de libertate” a populaţiei a contribuit la eșecul unor politici de prevenţie. În Bergamo (Italia), de exemplu, plângeri penale intentate de cetăţeni au împiedicat efectiv implementarea unor măsuri de prevenţie, iar în Portugalia, Curtea de la Lisabona a judecat eficienţa testelor Real-Time PCR.
Unde a greșit România?
În ţara noastră, campania de vaccinare împotriva COVID-19 a fost un eșec de sănătate publică, dar și unul politic major, cauzat de mai mulţi factori, a explicat profesorul Apetrei. Pe lângă cauzele economice și sociale, la această situaţie au contribuit, între altele: o proastă înţelegere a drepturilor și libertăţilor omului, sprijinul politic insuficient pentru campania de vaccinare, hiperbolizarea măsurilor de control al infecţiei cu SARS-CoV-2 și excesele din lockdown, instabilitatea politică sau lipsa consultării cu principalii actori din societate.
Dăunătoare a fost și lipsa unui exemplu ferm din partea personalului medico-sanitar: „Nici până astăzi personalul medico-sanitar nu este vaccinat la nivelul la care ar trebui să fie vaccinat un personal care este informat și care știe ce este un vaccin”, a punctat prof. dr. Cristian Apetrei. Toate acestea în condiţiile în care românii sunt oricum mai reticenţi la vaccinare în general, comparativ cu alte state.
Această reticenţă este produsul unei rezistenţe intrinseci la nou, invers proporţională cu nivelul de educaţie. Însă, adaugă specialistul, ea nu este de natură recentă. Ultimii 600 de ani au adus câteva exemple suprarealiste de rezistenţă la progres. Dintre acestea el a menţionat, între altele, scepticismul românilor privind becurile electrice, despre care s-a spus că „vor lua foc și [astfel] va arde orașul”, dar și privind locomotiva cu abur, despre care s-a spus că „va aluneca pe șine”.
Statistic vorbind, rata de supravieţuire a pacienţilor cu cancer la cinci ani de la diagnostic este de 78% la copii și de 66% la adulţi, a arătat conf. dr. Monica Dragomir (București). Chiar dacă aproximativ 75% dintre copiii cu cancer sunt trataţi cu succes, mulţi dintre ei vor avea nevoie de urmărire post-terapeutică și de sprijin emoţional pe termen lung. Un studiu realizat de o echipă a Clinicii pentru Copii din Cleveland (SUA) a arătat că 73% dintre copiii care au supravieţuit unui diagnostic de cancer vor dezvolta o problemă cronică de sănătate. În plus, o parte dintre cazurile tratate cu succes în copilărie pot recidiva în adolescenţă.
Problema intervine când un copil devine adult înainte de a se vindeca și este necesar transferul său din secţiile pediatrice. De la stat la stat, vârsta la care un copil devine „adult” este cuprinsă între 12 și 18 ani. Însă nicio boală nu începe și nu se sfârșește la 18 ani.
În multe ţări (de exemplu, Marea Britanie, Franţa, Irlanda, Danemarca etc.) există centre specializate pentru tratarea adolescenţilor și adulţilor tineri (intervalul 20-30 de ani, conform definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii), în România, însă, nu.
Un drum cu probleme și provocări
Conform legislaţiei în vigoare, serviciile de oncologie pediatrică din ţara noastră nu pot continua îngrijirea pacienţilor pe care îi au în evidenţă după ce aceștia au împlinit 18 ani, iar acest lucru atrage după sine o serie de probleme și provocări. Una dintre acestea este faptul că pacienţii primesc tratament medical de la personal medical neiniţiat în problemele psihosociale și de dezvoltare ale adolescentului și adultului tânăr. De aceea, consideră conf. dr. Monica Dragomir, profesioniștii din domeniul sănătăţii ar trebui să fie instruiţi pentru interacţiunea cu tinerii, astfel încât să fie conștienţi de modul în care atitudinea lor poate afecta pacientul tânăr.
Tranziţia de la serviciile oncologice pediatrice la cele pentru adulţi este o provocare și pentru tineri. Deoarece cele două modele de îngrijiri sunt diferite, adolescenţii și adulţii tineri pot întâmpina dificultăţi de adaptare la acestea, a adăugat medicul amintit. În opinia sa, un model de tranziţie eficient ar trebui să aibă în vedere câteva elemente-cheie: dezvoltarea unui protocol sau a unei politici generale de tranziţie adaptat oncologiei; o bună comunicare între serviciile pediatrice și cele pentru adulţi – în speţă cele oncologice și de medicină a familiei; implicarea tinerilor în planificarea serviciilor de tranziţie; crearea unui plan individualizat adaptat nevoilor fiecărui pacient și, mai ales, efectuarea tranziţiei doar după ce sunt îndeplinite toate condiţiile necesare în acest sens.
Peste 70% dintre cazurile de gripă la copii înregistrate în perioada octombrie 2022-februarie 2023 au prezentat complicaţii, arată rezultatele unui studiu prezentat recent.
Post-pandemie s-a înregistrat o creștere a numărului de infecţii cu transmitere aerogenă, între care și gripa, cu anumite particularităţi clinico-evolutive: un tablou clinic mai sever, forme clinice de boală prelungite, complicaţii mai frecvente – toate determinate de imunodepresia gazdei, a explicat conf. dr. Gheorghiţă Jugulete, în cadrul Congresului AREPMF. El a prezentat rezultatele unui studiu realizat pe 301 copii cu gripă din Secţia clinică IX Boli Infecţioase – Pediatrie, secţie pe care o conduce în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balș”, București.
Din numărul total de cazuri analizate, peste 70% au prezentat complicaţii. Forma cea mai frecventă de gripă a fost gripa de tip A, mai precis variantele AH1 și AH3, întâlnită la 81% dintre pacienţii pediatrici cuprinși în studiu. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate la grupa de vârstă 1-4 ani (27%), urmată de 4-7 ani (23,5%) și 7-14 ani (21,2%).
Cele mai frecvente complicaţii au fost cele respiratorii, înregistrate la 76,1% dintre cazuri, urmate de cele hematologice, prezente la 72,1% dintre copii. Au existat însă și complicaţii din sfera ORL sau digestivă. Aproape 51% dintre complicaţiile respiratorii au fost pneumonii acute interstiţiale, însă numeroase au fost și pneumoniile mixte. În ceea ce privește complicaţiile hematologice, cea mai frecventă a fost anemia, prezentă la peste 40% dintre cazuri. Din sfera digestivă, peste 66% dintre copii, mai ales cei mici, au prezentat sindroame de deshidratare acută. Destul de des întâlnită a fost și diareea.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
