Polițiștii din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice efectuează 39 de percheziții în municipiul București și județele Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ilfov, Prahova și Vrancea, la locuințele unor persoane fizice și la sediile sociale și punctele de lucru ale unor societăți comerciale acuzate de evaziune fiscală, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, comercializarea de produse alterate și constituire a unui grup infracțional organizat.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), în urma verificărilor s-a constat că, începând cu anul 2022, personale anchetate ar fi operaționalizat un mecanism ilicit, extrem de bine pus la punct, de decontare a unor medicamente cu prețuri ridicate, destinate tratării de boli grave, din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.

În dosar sunt anchetate persoane care ar fi cumpărat medicamente și/sau prescripții medicale de la pacienți; persoane care ar fi avut rolul de a prelua/preda prescripții medicale și medicamente de la/către anumiți medici și unități farmaceutice; medici care ar fi emis prescripții pentru medicamentele amintite și/sau ar fi valorificat unele medicamente decomisionate; personal din cadrul unităților farmaceutice – de regulă farmaciști sau asistenți farmaciști – angrenat în circuitul ilicit; persoane prin intermediul cărora s-ar fi reintrodus în circuitul comercial medicamentele obținute prin mijloace frauduloase, preponderent în spațiul UE, dar și în țară. 

Cum funcționa rețeaua

Potrivit IGPR, pentru a se intra în posesia medicamentelor erau identificate persoane cu posibilități materiale foarte reduse, care luau aceste produse în baza unor prescripții medicale eliberate de medicii curanți, și care erau dispuse să le vândă către intermediari. De exemplu, un medicament cu un preț de referință de aproximativ 4.000 de lei, pe care pacienții îl primeau gratuit, era vândut către intermediar cu prețuri între 200 și 500 de lei. 

Ulterior, aceste produse erau înmânate unor medici sau asistenți medicali din cabinete, iar în schimbul lor intermediarii primeau prescripții medicale eliberate pentru aceleași medicamente, pe numele unor pacienți care ar avea dreptul legal la tratament.  În momentul în care acești pacienți se prezentau la medic, ei ar fi primit medicamentele luate de la intermediari fără a intra în posesia prescripției medicale. 

„Prin acest procedeu, intermediarii ar fi realizat o tranzacție extrem de avantajoasă din punct de vedere mercantil, în sensul că ar fi oferit medicamente pe care le-ar fi cumpărat cu maxim 500 de lei/bucată și ar fi primit prescripții medicale pentru medicamente cu o valoare de aproximativ 4.000 de lei/bucată”, menționează IGPR.

Din farmacii, la societăți comerciale și din nou pe piață

Prescripțiile medicale eliberate intermediarilor erau prezentate în farmaciile agreate, unde aceștia primeau medicamentele de la farmaciști. „Este important de subliniat că farmacistul nu decomisiona medicamentul din sistemul de verificare și o eventuală scanare a codului unic nu ar fi prezentat nicio alertă”, au adăugat reprezentanții IGPR. 

După ridicarea din farmacii, intermediarii ar fi vândut produsele către administratorii unor societăți autorizate să comercializeze medicamente, la un preț de aproximativ 50% din valoarea de piață, iar aceștia „ar fi simulat operațiunea de vânzare-cumpărare prin entități pe care le-ar controla, precum companii din Bulgaria”.

Ultima etapă din acest mecanism consta în replasarea medicamentelor pe piața legală, în special în spațiul comunitar. Potrivit IGPR, societățile anterior menționate ar fi vândut medicamentele pentru care „există o cerere permanentă și pentru care plata contravalorii s-ar face imediat și, uneori, chiar anticipat, mai ales către importatori din Uniunea Europeană, preponderent din Germania, unde medicamentele ar fi verificate, nu ar fi generat alerte, apoi ar fi fost reambalate conform standardelor naționale din țările respective și ar fi primit un alt cod unic de verificare”.