Newsflash
Reportaje

Podcastul în comunicarea medicală

de Dorina Novac - apr. 7 2023
Podcastul în comunicarea  medicală

Un instrument audio grozav, pe care-l poţi „lua” cu tine oriunde, podcastul a devenit, și în România, una dintre metodele preferate pentru a dobândi informaţiile dorite.

Domeniul sănătăţii nu face excepţie de la această tendinţă, odată cu apariţia podcasturilor medicale, impulsionate și de pandemia de COVID-19.  Reprezintă un instrument ideal pentru a face auzită vocea specialiștilor din Sănătate. Prin conţinutul specializat, dar și prin abordarea subiectelor din diverse domenii, podcasturile devin o sursă de informaţii documentate și actualizate atât pentru pacienţi și aparţinători, cât și pentru personalul medical.

shutterstock_1931610188

Aceasta este și „misiunea” podcastului Onco-Plan, „Gânduri și emoţii în parcursul oncologic”: de a informa și de a oferi sprijin psiho-oncologic persoanelor cu cancer. Proiectul a fost lansat de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca (IOCN) și MSD România.

Ghid audio

Conceput de dr. Florina Pop, psiholog clinician principal la IOCN, podcastul abordează în opt episoade cele mai comune provocări și teme de îngrijorare resimţite de pacienţi și de familiile acestora în fiecare etapă prin care trec – începând de la confirmarea diagnosticului de cancer până la tratament și supravieţuire.

Când a început totul? Prin 2013-2014, își amintește dr. Florina Pop, însă visul a prins contur mai târziu, în 2021: „Lucrând ca psiholog de aproape 12 ani, la Institutul Oncologic, aveam nevoie de tot felul de materiale pentru pacienţi, care să le fie utile și în același timp să fie și adaptate și să nu consume mult timp pentru a fi procesate cognitiv”.

dr Florina Pop Vluj TV
Dr.Florina Pop

 

Astfel, a ales pentru ei exerciţiile audio de relaxare și de meditaţie, pe care le înregistra. Unele materiale audio aveau același format și obiectiv, iar altele erau diferite de la pacient la pacient. Durata lor varia de la 7 până la 16 minute.

Potrivit psihologului, era cumva o modalitate de a extinde, în viaţa de zi cu zi a pacienţilor cu care lucra, câteva tehnici la îndemână și cu ajutorul cărora aceștia să se poată autoregla emoţional: „Abia mai târziu m-am gândit că putem extinde și că putem realiza materiale ce ţin de partea de psihoeducaţie, care pot ghida pacientul și printr-un format audio”.

Inspiraţie: experienţa și literatura în domeniu

Dr. Florina Pop subliniază că un format audio sau video al oricărui material nu poate înlocui în totalitate un proces terapeutic, mai ales dacă ne raportăm la pacienţii oncologici. Deoarece persoanele care sunt într-o situaţie de criză au nevoie de contactul faţă în faţă cu specialistul sau cel puţin de interacţiunea online. „Însă înregistrările audio pot suplini și pot extinde în viaţa de zi cu zi multe tehnici care pot ajuta la dezvoltarea personală. Sunt informaţii valoroase, transformate într-o voce raţională pentru pacient.”

Avem colegi care ne-au oferit un feedback pozitiv, prezentând pacienţilor ca temă pentru acasă câte un episod din podcast. Deci, este o resursă nu doar pentru pacienţi, aparţinători, dar și pentru colegii din domeniul psiho-oncologiei. (Dr. Florina Pop)

Până acum, în proiect nu au fost implicaţi și alţi specialiști sau pacienţi, însă, spune psihologul, își dorește și un conţinut audio cu invitaţi: „Desigur că m-aș gândi inclusiv la supravieţuitori, dar și la alţi colegi din domeniu, mergând pe aceeași linie a psihoeducaţiei. M-aș gândi la toţi membrii echipei multidisciplinare. Pentru că fiecare reprezintă o piesă importantă din tot ce înseamnă tratamentul integrat adaptat și personalizat al pacientului oncologic”.

Subiectele sunt bazate pe experienţa clinică, înglobând, cumva, nevoile cele mai acute ale pacienţilor. Se inspiră și din literatura de specialitate, „așa încât rezultatul este o combinaţie între experienţa clinică, dar bazată pe studii, pe ceea ce ne recomandă lucrările publicate în domeniul psiho-oncologiei”.

O altă sursă de inspiraţie este și podcastul „What You Don’t Know Until You Do”, fondat de un psiho-oncolog din Australia. Este vorba despre Charlotte Tottman, care a trecut, la rândul ei, printr-un cancer. „Mi se pare că are un podcast cu adevărat valoros, în ideea în care este experienţa aceasta oncologică trecută prin ochii unui specialist.”

Povești cu minţi

Despre „Povești cu minţi” am aflat de pe un grup de parenting. Mi-a plăcut jocul de cuvinte ce m-a dus imediat cu gândul la un titlu de carte pentru cei mici, în care binele, indubitabil, triumfă. Este, de fapt, titlul unui podcast în care copiii sunt „personajele” principale, realizat de doi specialiști din domeniul Psihiatriei pediatrice. Astfel, bazele acestui proiect au fost puse de dr. Ilinca Niţă și dr. Mara Diș, din Cluj-Napoca.

Povesti cu minti 1
Dr. Mara Diș (stânga) și dr. Ilinca Niţă

 

Totul a început cu un website, pe care dr. Ilinca Niţă publică articole pe tema psihiatriei pediatrice. După o vreme, însă, a înţeles că își dorește o modalitate mai creativă de a explica diferite aspecte ale specialităţii și ale tulburărilor de neurodezvoltare. Un format care să fie mai apropiat de felul în care le explică părinţilor în cabinet.

Își amintește că, de câţiva ani, la fiecare întâlnire cu colegii din specialitate discută despre informaţii eronate, nefundamentate știinţific, care circulă în social media pe tema sănătăţii mintale: „Până la urmă, din dorinţa de a disemina informaţii într-un format mai digerabil și din cea de a contracara fluviul de păreri ale persoanelor care de fapt vor să vândă ceva a apărut ideea unui podcast”.

Comunicarea de informaţii medicale către publicul larg realizată de profesioniști este o necesitate. Avem și această responsabilitate ca medici, de a fi un antidot pentru ce apare în social media și ne pune în pericol pacienţii. (Dr. Ilinca Niţă)

Astfel, după mai multe întâlniri între cele două colege și discuţii despre stigma legată de tulburările de sănătate mintală la copii și adolescenţi, s-a născut proiectul „Povești cu minţi”. „Fiind medici psihiatri, suntem în centrul a numeroase perspective care uneori trag în direcţii diferite: cea medicală, cea a pacientului, a familiei, a psihologului și a cadrelor didactice. Ne-am gândit la un mod de a aduce aceste perspective împreună și să învăţăm unii de la alţii, pentru binele copiilor și al nostru, ca societate”, explică dr. Ilinca Niţă.

Protagoniștii proiectului

Podcastul, care este în format audio și video, se adresează adolescenţilor, părinţilor, cadrelor didactice, medicilor din alte specialităţi, dar și specialiștilor din domenii conexe – psihologi, logopezi etc. Este structurat pe sezoane: primul a fost despre depresia la copii și adolescenţi, iar al doilea despre ADHD.

Un episod durează între 30 și 50 de minute și este publicat, în fiecare duminică, pe platformele YouTube, Spotify, Google și Apple Podcast. „Între episoade, în timpul săptămânii, publicăm materiale informative și video în care intrăm în detalii despre anumite aspecte teoretice și practice ale subiectului discutat”, explică dr. Niţă.

Protagoniștii proiectului sunt persoane care au trecut de 18 ani, dar au avut dificultăţi de sănătate mintală înainte de această vârstă, părinţi care au un copil cu dificultăţi de sănătate mintală, cadre didactice, precum și alţi specialiști. „Nu avem un sistem anume pentru a-i alege, singurul criteriu de excludere este să nu fie pacienţi ai uneia dintre noi în prezent, pentru a nu exista un risc pentru îngrijirea medicală de care beneficiază”, precizează dr. Ilinca Niţă.

„Lucrăm în weekenduri și seara”

Despre provocările cu care s-au confruntat, dr. Ilinca Niţă spune că au fost trei la număr și că încă nu sunt total depășite: „Principala este timpul: ambele lucrăm cu normă întreagă, iar crearea unui podcast necesită mai mult timp decât realizează publicul (am aflat și noi după ce am început!). Lucrăm în weekenduri și seara”.

Și partea tehnică a proiectului a fost o provocare pentru cele două colege, deoarece a trebuit să înveţe cum să înregistreze, să filmeze, să editeze materialele audio și video și să înţeleagă ce echipamente și software-uri sunt necesare. „A treia este cea personală: suntem mai degrabă firi introvertite și nu suntem obișnuite să ne expunem public, chiar și ca intervievator”, explică medicul.

Cu toate acestea, au învăţat o mulţime de lucruri din această experienţă: „Profesional vorbind, pentru fiecare episod și material facem o nouă muncă de documentare, pentru a fi up-to-date cu informaţia livrată, ceea ce înseamnă că periem literatura de specialitate, intensiv și în detaliu, pe câte o tematică, o dată la una-două luni”.

Povesti cu minti 2 copy

Iar la nivel personal, acest proiect le-a ajutat să-și îmbunătăţească abilităţile de comunicare și de transmitere a informaţiilor medicale, cu impact pozitiv asupra practicii.

Tinerele specialiste își doresc ca podcastul „Povești cu minţi” să devină o comunitate unde pacienţii, părinţii și specialiștii să-și poată împărtăși în siguranţă experienţele, să poată apela la informaţii de actualitate și susţinute de dovezi: „De asemenea, ne dorim să organizăm întâlniri fizice, tocmai pentru a ne cunoaște și înţelege mai bine perspectivele și a reduce din stigmă și dezinformare”.

Rampă de lansare pentru rezidenţi

„Vocea” medicilor rezidenţi este dr. Cătălina Voinea. În cadrul podcastului Grile-Rezidenţiat, tânăra intervievează medici de diferite specialităţi, pentru a pune în lumină diverse ramuri din medicină.

Astfel îi ajută pe cei indeciși să își aleagă specialitatea potrivită la repartiţia după examenul de rezidenţiat. „Nu este o pasiune, este mai mult un job, și îmi place să creez content util pentru cât mai mulţi oameni. Pasiunea mea rămâne Dermatologia”, povestește dr. Cătălina Voinea.

Catalina Voinea 3

Ideea de a începe un proiect care să ofere o direcţie medicilor rezidenţi îi aparţine soţului Cătălinei, Mihai Voinea, care este și cofondatorul
Grile-Rezidentiat.ro. Își amintește că în vara anului 2020 erau pe Camino de Santiago, în Spania, și mergeau zilnic pe jos aproximativ 25 de kilometri, ascultând diferite audiobookuri și podcasturi: „La un moment dat, lui Mihai i-a venit ideea de a începe un nou proiect, ceva ce nu se mai făcuse până acum și de care era mare nevoie. Iar noi eram cei mai în măsură să-l începem”.

Tânăra spune că la început a fost foarte sceptică și că voia să găsească pe altcineva să fie gazda podcastului, dar având în vedere că la vremea aceea era singurul membru din echipă care și profesa ca medic, a acceptat. „Primele zece episoade sunt pline de emoţii, cred că atât mi-a trebuit să mă obișnuiesc și să îmi intru cu adevărat în rol.”

Posibilităţile de angajare, printre subiecte

În cadrul podcastului sunt invitaţi medici rezidenţi, medici specialiști și medici primari ce au o poveste de spus. Aceștia răspund întrebărilor comunităţii Grile-Rezidenţiat despre viaţa lor personală, dar și despre cariera lor în domeniul medical: „Aduc un plus de valoare și o direcţie referitor la specialitatea pe care și-au ales-o, povestind despre program, avantaje și dezvantaje, posibilităţi de angajare, oportunităţi de practică în străinătate, experienţe, cazuri interesante și multe altele”, explică dr. Cătălina Voinea.

Catalina Voinea 4

Pentru a-i alege, deseori cer recomandări de medici pe pagina de Instagram. Temele sunt reprezentate de specialitatea fiecărui medic invitat, iar pe viitor își doresc să abordeze și alte subiecte, precum cariera în străinătate, schimbarea de specialitate, bazându-se pe cerinţele comunităţii. Un episod durează între 20 minute și 1 oră și jumătate, însă depinde și de invitat.

Ne dorim mai multe episoade cu cât mai mulţi oameni incredibili, abordând subiecte diferite, bazându-ne, desigur, pe cerinţele comunităţii
Grile-Rezidenţiat. (Dr. Cătălina Voinea)

„Până acum, fiindcă ne doream acoperirea tuturor specialităţilor, în prima parte a anului publicam rar, urmând ca spre sfârșitul anului, începând cu luna septembrie, să publicăm în jur de 25 de episoade”, menţionează realizatoarea podcastului. Anul 2022 a marcat finalizarea tuturor specialităţilor, astfel pe viitor își propun să abordeze o planificare mai organizată și fluidă a episoadelor.

Cea mai mare provocare, potrivit ei, rămâne găsirea de medici care să ofere comunităţii cât mai multe informaţii și să povestească despre experienţa lor: „De aceea, apreciem mereu când aceștia ne apelează din proprie iniţiativă, fiindcă își doresc să ajute cât mai mulţi oameni să ia o decizie informată”. Din această experienţă, dr. Cătălina Voinea spune că a învăţat informaţii despre toate specialităţile medicale și chirurgicale, a cunoscut oameni interesanţi și a învăţat care sunt minusurile medicale din
România pe fiecare specialitate în parte.

Citiți și: Autismul, un diagnostic pe viață

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe