Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Self-service în stomatologie

Viața Medicală
Prof. dr. Radu Septimiu CÂMPIAN vineri, 19 februarie 2021

Diagnosticarea afecţiunilor stomatologice presupune anamneză, examen obiectiv și examinări complementare, dintre care doar prima se poate face prin telemedicină. În aceste condiţii este esenţial ca pacienţii să înveţe cum să identifice anumite afecţiuni singuri, în faţa oglinzii.

Stabilirea unui diagnostic se bazează pe triada: anam­neză, examen obiectiv și examinări complementare. Dintre cele trei direcţii de investigaţii, doar prima este abordabilă la distanţă, eventual prin așa-zisa teleconsultaţie, dar ea pierde mult din valoare dacă este desprinsă de celelalte două. Examenul obiectiv are importanţă determinantă în stomatologie, dar se poate efectua doar într-un spaţiu adecvat și cu instrumente speciale. Investigaţiile complementare au nevoie, de asemenea, de condiţii și locaţii deosebite și de personal calificat.

Există însă o alternativă folosită foarte puţin. Aceasta este autoexaminarea. Este vorba despre o tehnică de examinare prin inspecţie, palpare și observaţie aplicată la nivelul cavităţii orale, feţei și gâtului de pacient.

control

Autoexaminarea se face manual, în faţa unei oglinzi și cu ajutorul unor instrumente simple. În condiţiile actuale, cu restricţiile și cu limitările impuse de pandemie, autoexaminarea este foarte utilă și ar trebui practicată în mod curent. Pacientul poate identifica boli ale dinţilor, ale structurilor de susţinere ale acestora, ale mucoaselor, ale oaselor maxilare și ale articulaţiei temporo-mandibulare. Pot fi descoperite astfel multe boli în faze incipiente.

Practica „uitată” în România

        În ţara noastră nu se acordă importanţa necesară autoexaminării în zona orală și maxilo-facială. Am întâlnit în practica medicală un număr foarte mic de pacienţi care practică autoexaminarea controlată în mod regulat. Un număr mai mare de pacienţi se autoexaminează doar atunci când percep simptome clare și intense. În condiţiile în care se face acum triajul la distanţă al pacienţilor, în contextul unei accesibilităţi reduse a populaţiei la serviciile de medicină dentară, în limitele unui procentaj redus primit din buget pentru asistenţa medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în scopul compensării în oarecare măsură a incapacităţii societăţii de a promova politici de sănătate preventive în sănătatea orală și, nu în ultimul rând, pentru a putea rezolva afecţiunile stomatologice cât mai repede de la debut, cu prognostic bun și cu costuri cât mai mici, se impune ca această tehnică a autoexaminării să fie promovată și încurajată.

Pacienţii trebuie să știe că pot face acest lucru și trebuie să beneficieze de un minim instructaj de la medicii stomatologi pentru a-i ajuta să aplice conștiincios și eficient autoexaminarea în sfera orală și maxilo-facială.

Autoexaminarea, complementară teleconsultaţiilor

Observarea și identificarea prin autoexaminare a unor modificări cu semnificaţie patologică pot fi complementare unei teleconsultaţii, pot preveni agravarea unor afecţiuni evolutive și sunt de real ajutor pentru medic în stabilirea diagnosticului și a nevoilor de tratament.

Autoexaminarea se face în faţa unei oglinzi, în spaţiu foarte bine luminat. Este indicată folosirea unei surse de lumină suplimentară (lanternă mică sau chiar spotul de lumină de la un telefon mobil) pentru a asigura o mai bună vizibilitate în zonele mai ascunse ale cavităţii orale. O oglindă stomatologică se poate procura din magazinele de specialitate. Se începe cu dinţii, ei trebuie examinaţi pe cât mai multe feţe. Pete cretoase sau cenușii pot semnala un debut de carie în care încă nu există pierdere de substanţă evidentă. Dinţii nu trebuie să fie acoperiţi de depuneri moi sau dure. Pot fi observate și alte modificări ale dinţilor, cum ar fi suprafeţe de abrazie nou apărute, fisuri, schimbări de culoare sau de poziţie.

Leziunile, descoperite prin palparea dinţilor

        În autoexaminare, palparea dinţilor se poate face cu limba, în faţa oglinzii, urmărind parcurgerea tuturor suprafeţelor dentare accesibile. În acest mod, se pot descoperi leziuni apărute recent. La dinţii plombaţi, se verifică integritatea obturaţiilor. Sensibilitatea dinţilor la presiune poate fi testată de pacient prin mușcarea cozii periuţei de dinţi cu o presiune fermă cu fiecare pereche de dinţi antagoniști.

        Mobilitatea dinţilor poate fi testată prin prinderea fiecărui dinte între index și police și aplicare de presiuni ferme alternative în sens vestibular și oral. Sensibilitatea unui dinte la cald sau rece are semnificaţie patologică specifică. Un apel al dinţilor prezenţi este important. A fost observată o medie de 2,1 dinţi diagnosticaţi greșit de o persoană prin autoexaminare1. Pentru gingie și mucoasa cavităţii orale, o inspecţie atentă și palparea ţesuturilor sunt necesare. Această examinare se face prin palparea obrajilor și a planșeului oral cu degetele de la o mână plasate în gură și degetele de la cealaltă mână situate pe piele. Leziunile sunt apreciate ca mobilitate în ţesuturi, sensibilitate și grad de induraţie.

mirror

Eficienţă în depistarea cancerului oral

        Pentru depistarea precoce a cancerului oral, autoexaminarea este esenţială2. Sunt foarte numeroase cercetările statistice care confirmă eficienţa metodei. Petele albe sau roșii pe mucoase trebuie semnalate, iar zonelor indurate și ulceraţiilor, chiar dacă nu sunt dureroase, trebuie să li se acorde o atenţie deosebită. Dureri preauriculare spontane sau provocate, cracmente și/sau crepitaţii în articulaţia temporo-mandibulară sau limitarea deschiderii gurii pot fi semne percepute de pacient și sunt expresii semiologice ale unei patologii articulare. Autoexaminarea are relevanţă și în această patologie3. Tensiunea dureroasă și contracturile în mușchii maseteri și temporali percepute preponderent matinal sugerează bruxismul nocturn.

       Halena cu punct de plecare limitat trebuie observată și semnalată. De asemenea, o atenţie specială trebuie acordată halenei persistente, fetide și cu reinstalare rapidă după periajul dentar, fiind caracteristică unei boli parodontale. Palparea părţilor moi poate identifica și localiza formaţiuni tumorale și adenopatii. Sensibilitatea superficială, paresteziile, hipoesteziile și anesteziile la nivelul buzelor sau obrajilor au semnificaţie patologică și trebuie identificate cât mai precoce.

Bibliografie
1. M Könönen, J Lipasti, H Murtomaa - Comparison of dental information obtained from self-examination and clinical examination - Community Dent Oral Epidemiol – 1986 Oct; 14 (5):258-60
2. Kalavathy Jayapal Elango , Nitin Anandkrishnan, Amritha Suresh, Subramania K Iyer, Sundaram Karimassery Ramaiyer, Moni Abraham Kuriakose - Mouth self-examination to improve oral cancer awareness and early detection in a high-risk population - Oral Oncol 2011 Jul;47(7):620-4.
3. Camila Pinelli, Leonor de Castro Monteiro Loffredo - Reproducibility and validity of self-perceived oral health conditions - Clinical Oral Investigations, volume11, pages431–437(2007)

Etichete: autoexaminare Stomatologie dinți cavitate bucală

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.