Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Medicii, congresele şi industria farma

Viața Medicală
Vlad MIXICH joi, 9 ianuarie 2014
   E o mlaştină etică. Uneori, atunci când aplici regulile ţărilor bogate în regiunile aflate într-o stare intermediară, cum este România, te trezeşti prins într-o astfel de mlaştină. Una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, GlaxoSmithKline, a anunţat că nu va mai finanţa participarea medicilor la conferinţe şi nici nu-i va mai plăti pentru a ţine seminarii. çntregul context internaţional – complicat şi umbros – îl găsiţi explicat în pagina 4 din acest număr, dar în România, unde  măsura va fi aplicată începând cu 2014, efectele creează situaţii cu un potenţial complicat.
   De ce? Mulţi medici frecventează conferinţele europene sau internaţionale cu ajutorul sponsorizărilor industriei farmaceutice. Atâta timp cât asta nu influenţează tipul de medicament prescris pacientului, nu ar exista nicio problemă. Plecăm de la premisa bunei-credinţe în cazul majorităţii medicilor şi privim către celălalt actor al procesului: companiile farmaceutice. Avem de-a face cu o industrie care a plătit (doar) guvernului american, în ultimii trei ani şi jumătate, amenzi în valoare totală de 18 miliarde de dolari. Peste jumătate dintre aceste amenzi au fost acordate pentru nereguli cu privire la promovarea ilegală a unor produse şi la supraîncărcarea programelor guvernamentale pentru medicamente. Aceste practici ilegale s-au repetat de-a lungul anilor, cele mai amendate companii fiind chiar GSK, dar şi Pfizer (sursa: BMJ 2013; 348. Sidney M. Wolfe).
   Statele Unite au reguli foarte riguroase în această privinţă, urmând ca noi condiţii de transparenţă să intre în vigoare în acest an. Totuşi, concluzia este tristă: „Se pare că, pentru anumite companii, astfel de derapaje penale şi civile au devenit parte a modelului lor de afaceri“ (sursa citată). Statele Unite nu sunt singura ţară unde apar aceste practici: uriaşul scandal de mită în care a fost implicată în China compania GSK este de notorietate, dar şi cazul Pfizer implicat în cazuri de mită în Bulgaria, Rusia sau Serbia.
   Avem, aşadar, de-a face cu o industrie în care practicile gri apar relativ frecvent. Efectul se traduce şi într-o pierdere importantă de capital de încredere la nivelul pacienţilor. Imaginea industriei farmaceutice, în general, a fost gros murdărită de cazurile de corupţie şi practicile ilegale din ultimii ani. çn acest context, mizând în continuare pe prezumţia de onestitate a medicilor, putem intui ispitele masive la care aceştia au fost şi sunt expuşi. Cum puţini dintre noi au vocaţie de sfânt, un mecanism care să protejeze onestitatea medicilor (indirect având rol benefic şi asupra pacienţilor) este binevenit.
   Motivele pentru care compania GSK doreşte să introducă schimbările mai sus-menţionate devin astfel irelevante. Atât eventualele laude, cât şi inevitabilele suspiciuni cu care această mişcare a fost întâmpinată deviază dezbaterea într-o zonă importantă dintr-o perspectivă corporatistă, dar nu şi din cea a medicilor şi pacienţilor. E bine că o legătură cu potenţial de vinovăţie atât de crescut va fi de acum imposibilă. E bine că transparenţa va deveni o regulă în acest domeniu. Deşi în România mai avem de aşteptat până în 2016, când sponsorizările şi cheltuielile legate de congrese vor fi făcute publice de companiile farma, conform promisiunilor Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
   Dar ce se va întâmpla cu medicii din ţările mai puţin bogate (e şi cazul României) care, în lipsa sponsorizării companiilor farma, nu vor mai putea participa la congresele europene sau internaţionale? Soluţia e simplă şi deja recomandată de organizaţiile profesionale din anumite ţări UE: crearea unui fond de burse pentru susţinerea participării medicilor de fiecare comitet ştiinţific al unui congres. Criteriile de acceptare pot fi competitive sau bazate pe salariul mediu din ţara de provenienţă. Decizia selectării ar aparţine corpului medical în exclusivitate, nu unui reprezentant cu interese comerciale.
   Doar că, în lipsa aplicării rapide a unui astfel de mecanism, pentru o parte dintre medicii români, aceia oneşti, generalizarea propunerii GSK va aduce o scădere rapidă a accesului la reţelele ştiinţifice internaţionale. Ceilalţi medici, cei care nu au probleme cu mustrările de conştiinţă, se vor descurca într-un anume fel. Aşa cum au făcut-o şi până acum.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.