Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

În sprijinul persoanelor vârstnice

Viața Medicală
Dr. Constantin BOGDAN luni, 11 ianuarie 2016
     Fundația Principesa Margareta a României, în parteneriat cu „Les petits frères des pauvres“ (Franța), a prezentat studiul național „Izolarea socială în rândul vârstnicilor din România“, realizat din perspectivă sociologică și medicală, izolarea socială fiind o patologie frecventă în rândul vârstnicilor, cu repercusiuni importante asupra sănătății și calității vieții. Amplul studiu a fost efectuat în cadrul proiectului „Niciodată singur – prietenii vârstnicilor“, lansat în urmă cu cinci ani, devenit asociație care are la baza activității o resursă importantă, însă insuficient valorificată la noi – voluntariatul.
     Încă din 1990, fundația a fost implicată în sprijinul vârstnicilor. Un alt proiect al Fundației Principesa Margareta a României, aflat în desfășurare, este „Generații“, cu scopul solidarității între generații, între vârstnici și copii.
     Îmbucurător este faptul că voluntarii activi în proiectul „Niciodată singur“ sunt tineri, garanție a faptului că, pe viitor, vârstnicii vor beneficia de sprijinul generației tinere, astfel încât singurătatea, izolarea, sărăcia, excluderea vor fi în bună măsură diminuate. În plus, beneficii vor avea și cei tineri, fiind astfel educați în spiritul respectului și al solidarității față de bătrâni.
     Studiul a fost prezentat de prof. dr. Aurelia Curaj, specialist în geriatrie-gerontologie. În prezent, în România sunt 3,2 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani, situația pe regiuni fiind următoarea: 20% în Transilvania, 19% în Moldova, 16% în București, 13% în Muntenia, 12% în Banat, Crișana și Maramureș, 11% în Dobrogea și 9% în Oltenia.
     Singurătatea crește odată cu înaintarea în vârstă și afectează mai frecvent femeile (58%) decât bărbații (42%), având legătură cu durata de viață mai mare a femeilor și, consecutiv, starea de văduvie, mai frecventă în mediul urban. Deși singurătatea și izolarea socială se suprapun, în general, acestea pot fi realități și percepții diferite, astfel că o persoană vârstnică poate fi izolată social, chiar dacă nu este singură. Există, de asemenea, și persoane care locuiesc singure, fără sentimentul izolării sociale. Sociologia îmbătrânirii diferențiază cele două situații existențiale. Atât singurătatea, cât și izolarea sunt percepții, trăiri, experiențe individuale alimentate, de fapt, de realități existențiale. Sunt fenomene sociale cu impact asupra stării de sănătate, iar dacă ar putea fi prevenite cu mijloace non-medicamentoase, corespunzător etiologiei sociale, sănătatea și calitatea vieții ar putea fi îmbunătățite cu costuri mai reduse.
     Din păcate, prescriem medicamente exagerat și inutil, tratând fenomene sociale, precum depresia de singurătate cu anti­depresive, fără a influența cauzele reale. O altă depresie existențială, cea de pensionare, se află în aceeași situație. La fel se întâmplă și în cazul proceselor asociate îmbătrânirii, precum reducerea progresivă a mobilității, tratată cu antireumatice sau antiinflamatoare nesteroidiene, riscând efectele secundare ce se pot instala mai ușor la organismele vârstnice.
     Studiul a constatat că 50% din vârstnici locuiesc singuri, compensând acest lucru cu privitul la televizor, activități gospodărești și plimbări. De altfel, televizorul reprezintă sursa de informații și de legătură cu lumea, alături de familie, prieteni și, mult mai rar, internetul. Alte preocupări sunt bolile și tratamentele, pensiile și ajutoarele, politica. O nevoie esențială pe care vârstnicul singur și izolat social nu și-o poate satisface este cea de comunicare, de relaționare.
     Principalele probleme cu care se confruntă o persoană vârstnică sunt, în ordine: situația financiară (58%), sănătatea (46%), dependența de ceilalți (36%), sentimentul de inutilitate (33%), singurătatea (30%), femeile fiind mai afectate decât bărbații. Dorințele exprimate de persoanele chestionate sunt o pensie mai mare (cele mai multe cheltuieli se fac pentru medicamente), dorința de a rămâne activ (locuri de muncă), o facilitare a deplasării (servicii mai accesibile ale transportului în comun, de pildă), combaterea sau ameliorarea singurătății. Împotriva acestor condiții complexe se impune o mobilizare a voluntarilor, a tinerilor – ceea ce a inițiat cu succes proiectul și asociația „Niciodată singur“, precum și identificarea altor resurse.
     Asociația franceză Les petits frères des pauvres, reprezentată la reuniune de Alain Villez, susținută de Excelența Sa, ambasadorul Franței în România, a oferit experiența sa asociației române, președintele informând că asociația pe care o conduce în prezent, înființată în 1946, are printre obiective acompanierea într-o relație de fraternitate a persoanelor vârstnice singure și izolate, militarea pentru o viață asociativă, experiența acumulată privind metode noi de mobilizare voluntară și instrumente de combatere a singurătății, fiind folosită ca prilej de sprijin al fundației noastre în cadrul parteneriatului. În Franța, 1,5 milioane de persoane vârstnice trăiesc în izolare, fapt ce sugerează amploarea eforturilor asociației.
     Planurile și obiectivele Fundației includ: lupta la nivel național împotriva izolării sociale și a singurătății persoanelor vârstnice, prin mobilizarea voluntară și schimbarea percepției societății asupra acestei categorii a populației; construirea relațiilor de prietenie și sprijin, prin vizite de socializare și sprijin practic la domiciliul vârstnicilor izolați; activități și companie în cămine destinate vârstnicilor; ajutor material pentru vârstnicii săraci, prin donațiile și sponsorizările obținute de voluntari; excursii, sărbătoriri onomastice și aniversări; sensibilizarea și alertarea societății și autorităților asupra problemelor vârstnicilor singuri și izolați social (unul din doi vârstnici români se simte singur sau izolat), cu probleme financiare și de sănătate.
     Acesta este un exemplu de proiect de succes, în favoarea persoanelor vârstnice, care valorifică importanța implicării tinerilor voluntari.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC