Astăzi,
28 martie a.c., pe site-ul revistei Lancet,
au fost publicate online rezultatele unei metaanalize privind efectele… legislaţiei
asupra sănătăţii perinatale şi a copilului (Been şi colab., 2014). Conform
acestora, adoptarea unei legislaţii antifumat se asociază cu reduceri substanţiale
ale numărului de naşteri premature şi de prezentări la spital pentru astm bronşic.
Concluziile vin în sprijinul recomandărilor OMS, de a crea medii fără tutun,
recomandări la care România nu a aderat, din păcate, decât parţial.
Editorialul
semnat de doi universitari californieni, publicat simultan (Kalkhoran şi
Glantz, 2014), demontează şi argumentele „economice“ vehiculate – cu patos
– inclusiv în România (mai ţineţi minte pseudo-disputa Nicolăescu vs.
Vosganian, câştigată clar de industria tutunului?). Astfel, între 1989 şi 2008,
implementarea în California a programului de control al tutunului a costat 2,4
miliarde de dolari, dar a avut ca rezultat economii de 243 de miliarde de
dolari (sic!) în sistemul de sănătate,
adică, în termeni de profit, un câştig de 100 la 1! „Costul“ real – citim în Lancet – este plătit de politicieni,
care trebuie să ţină piept companiilor din industria tutunului şi lobbyului făcut
de acestea.
Am
adăuga, totuşi, excepţia românească: costurile sunt plătite de populaţie şi de
sistemul de sănătate într-o ţară în care principala metodă de îmbogăţire este să
lucrezi în administraţia publică.