Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Cel mai bun medicament…

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ vineri, 8 aprilie 2011

    Rezistenţa la antibiotice este o ameninţare la adresa sănătăţii publice la nivel mondial, ea cauzând din ce în ce mai multe boli şi decese care pot fi prevenite, iar creşterea infecţiilor rezistente la bacterii în unităţile sanitare este o problemă majoră. Se estimează că în fiecare an, în UE, Islanda şi Norvegia, 25.000 de pacienţi decedează din cauza unei infecţii bacteriene grave cu rezistenţă, majoritatea în spitale. (...)

    Rezistenţa la antibiotice este o ameninţare la adresa sănătăţii publice la nivel mondial, ea cauzând din ce în ce mai multe boli şi decese care pot fi prevenite, iar creşterea infecţiilor rezistente la bacterii în unităţile sanitare este o problemă majoră. Se estimează că în fiecare an, în UE, Islanda şi Norvegia, 25.000 de pacienţi decedează din cauza unei infecţii bacteriene grave cu rezistenţă, majoritatea în spitale. Creşterea din ce în ce mai mare a rezistenţei nu este doar o ameninţare la rezultatul tratamentului infecţiilor bacteriene, ci şi un risc important în ceea ce priveşte succesul unor intervenţii chirurgicale, cum ar fi chirurgia colonului, transplanturile şi protezele de şold, precum şi pentru intervenţiile diagnostice minim invazive, care au loc cu profilaxie antibiotică.
    Utilizarea abuzivă şi neadecvată a antibioticelor creşte riscul apariţiei unor tulpini de bacterii rezistente, apărute în urma presiunii selective sau a mutaţiilor. Transmiterea şi răspândirea acestora în rândul oamenilor, animalelor destinate consumului, produselor şi în mediu poate contribui, în viitor, la un risc crescut de eşec al antibioticelor, generând astfel boli grave, decese şi costuri ridicate. Concret, ce-i de făcut? Medicii să le prescrie doar când este nevoie şi doar aşa cum este indicat în protocolul de tratament al bolii respective, să se asigure că pacienţii înţeleg importanţa respectării întocmai a prescripţiilor, să utilizeze antibiotice pe baza rezultatelor la cultură, în cazul infecţiilor cu risc de deces, în spital. Farmaciştii să nu vândă antibiotice fără reţetă sau în cantităţi insuficiente pentru un tratament complet. Pacienţii să nu cumpere niciodată antibiotice fără reţetă de la medic, să nu ceară acestuia să i se prescrie antibiotice pentru orice infecţie, să respecte indicaţiile privind cantitatea şi durata tratamentului.
    Rezistenţa la antibiotice este şi o problemă de siguranţă alimentară. Antibioticele sunt utilizate incorect la animalele destinate consumului, în scop terapeutic, pentru a sprijini creşterea şi a preveni bolile; alimentele pot conţine bacterii şi gene rezistente la antibiotice. Rezistenţa la Salmonella şi Campylobacter spp. este clar legată de utilizarea antibioticelor la animalele destinate consumului, iar bolile umane cu transmitere digestivă cauzate de astfel de bacterii rezistente sunt bine documentate. Deşi în UE şi în alte ţări, antibioticele sunt interzise ca elemente de sprijin al creşterii, acest fapt nu este valabil în întreaga Regiune europeană OMS. Circulaţia şi globalizarea comerţului sporesc riscul răspândirii bacteriilor rezistente.
    Este necesară şi dezvoltarea unor noi produse care să prevină, să diagnosticheze şi să trateze infecţii din ce în ce mai dificil de tratat sau prevenit în prezent.   
    Factorii de decizie joacă un rol-cheie. În multe ţări europene, se pot cumpăra antibiotice fără reţetă, iar industria farmaceutică exercită presiuni mari asupra medicilor şi farmaciştilor pentru a le vinde medicamentele. Complexitatea problemei şi numărul mare de sectoare implicate necesită o coordonare naţională puternică, sisteme de supraveghere, ghiduri naţionale şi planuri de acţiuni la nivel sectorial. Bunele practici există deja: în multe ţări, vânzarea de antibiotice a fost reglementată.
   OMS recunoaşte amploarea şi gravitatea acestei probleme de sănătate publică şi îi dedică, în acest an, acţiunile prilejuite de Ziua Mondială a Sănătăţii.     
   Biroul Regional OMS pentru Europa a dezvoltat un plan strategic cu privire la modul de abordare a rezistenţei la antibiotice, plan care va fi lansat în septembrie 2011, în Azerbaidjan, la următoarea sesiune a Comitetului regional OMS pentru Europa. Cele şapte puncte de acţiune sunt: creşterea coordonării naţionale multisectoriale cu privire la controlul rezistenţei la medicamente; creşterea supravegherii naţionale a rezistenţei la antibiotice; promovarea unor strategii naţionale de utilizare a antibioticelor şi sporirea supravegherii naţionale cu privire la consumul acestora; sporirea măsurilor de control al infecţiilor şi de supraveghere a rezistenţei la antibiotice în unităţile sanitare; prevenirea şi controlul dezvoltării şi răspândirii rezistenţei la antibiotice în lanţul trofic; promovarea inovării şi cercetării în domeniul medicamentelor şi tehnologiilor noi; îmbunătăţirea conştientizării, a siguranţei pacientului şi a realizării de parteneriate. Industria farmaceutică va fi un partener important care să contribuie la funcţionarea planului.
    Concluzia e clară: Dacă nu acţionăm acum, mâine nu vom mai avea cu ce trata! Cel mai bun medicament… rămâne utilizarea raţională a antibioticelor.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.