Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Avem nevoie de revizuirea legii malpraxisului

Viața Medicală
Prof. dr. Mihai GHIUR vineri, 17 mai 2013
   În 2011, sub o altă guvernare, mai mulţi medici parlamentari (din toate partidele politice) iniţiau un proiect pentru a legifera malpraxisul. Propunerea a străbătut cu greu toate mecanismele legislative şi a ajuns în 2013, după doi ani, în atenţia deputaţilor. Printr-un vot copleşitor, aceştia au respins, de curând, proiectul privind culpa medicală. Printre cei care au votat pentru respingere se află chiar unii dintre autorii de acum doi ani. Întâmplător (sau nu), toţi fac parte din coaliţia aflată astăzi la guvernare. Tot întâmplător (sau nu), Ministerul Sănătăţii pregăteşte chiar în această perioadă un proiect care să legifereze malpraxisul. Şi acesta va trebui să străbată însă cu greu toate mecanismele legislative până să ajungă, peste ani, pe masa deputaţilor.
   Trecând peste aceste avataruri, este absolut necesar ca legislaţia privind rezolvarea cazurilor de malpraxis să fie cât de urgent revizuită, având în vedere situaţiile cât mai dese în care medicii sunt suspectaţi de culpă medicală şi mass-media porneşte o campanie acerbă înaintea elucidării corecte a cazului. În cele ce urmează, aducem un exemplu în acest sens.
   Un bolnav în vârstă de 26 de ani se prezintă în gardă pentru dureri abdominale, greţuri urmate de vărsături, stare subfebrilă. Este de meserie tâmplar şi este adus direct de la serviciu. După examinarea clinică minuţioasă, se efectuează analize, care sunt normale: hemoleucogramă, glicemie, uree, creatinină, sumar de urină. Se recomandă şi o radiografie pulmonară. Reţinem leucocitele de 8.000/mm3, restul analizelor fiind normale. Clinic şi paraclinic, se suspectează o colică apendiculară şi se practică în urgenţă o apendicectomie. Postoperator, pentru aspectul morfopatologic uşor congestiv al apendicelui, se administrează antibioticoterapie, pentru a preveni o eventuală complicaţie septică.
   În zilele următoare, starea generală a pacientului se agravează brutal. Bolnavul prezintă un meteorism accentuat şi nu-şi reia tranzitul de gaze şi materii fecale. Este subfebril şi apar vărsăturile. Analizele efectuate nu decelează decât o hipertrombocitoză de 400.000/mm3. Radiografia abdominală pe gol pune în evidenţă meteorism accentuat. Odată instalat, sindromul de ocluzie intestinală obligă la reintervenţie chirurgicală. Sub anestezie generală, se practică laparotomie mediană supra- şi subombilicală. La controlul cavităţii abdominale, se constată anse intestinale paretice, destinse, în ileus dinamic. Zona ceco-apendiculară – fără modificări, cu firul de bursă prezent pe bontul apendicular. De menţionat stază mare în circulaţia de întoarcere portală, cu îngroşarea apreciabilă a mezenterului. Se practică o ileostomie de degajare, se elimină conţinutul intestinal rezidual, cu lavaj susţinut terminal. Se închide ileostomia în bursă şi se reface peretele abdominal.
   În prima zi postoperator, starea generală este uşor ameliorată. A doua zi, bolnavul intră din nou în stare critică. Este subfebril şi dezvoltă acelaşi sindrom de ocluzie intestinală, cu grave tulburări hidroelectrolitice, deşi este perfuzat continuu, cu seruri şi săruri minerale. În plus, se constată apariţia lichidului de ascită, care întunecă şi mai mult prognosticul.
   În faţa acestui tablou clinic, de agravare a stării generale şi de accentuare a fenomenelor digestive, se hotărăşte transferul din spitalul de provincie la Spitalul de Urgenţă Floreasca – Secţia ATI. Medicul reanimator primeşte bolnavul în această stare gravă şi decide coordonatele terapiei intensive. Se face o reevaluare clinică şi paraclinică, pentru a stabili conduita de urgenţă. Aceasta confirmă creşterea în volum a abdomenului, lipsa tranzitului intestinal, şi prezenţa sindromului ascitogen. Şeful clinicii hotărăşte reintervenţia chirurgicală de urgenţă pentru complicaţia de ocluzie intestinală postoperatorie. Se practică o explorare amănunţită a cavităţii abdominale şi se constată aceleaşi anse dilatate, în ileus dinamic, cu stază mare în circulaţia portală şi un mezenter foarte îngroşat (aproximativ 8–10 cm), fără alte modificări morfopatologice. Se recoltează lichid peritoneal pentru culturi şi se scot câţiva ganglioni mezenterici, pentru examen anatomopatologic.
   Evoluţia postoperatorie este din ce în ce mai gravă, prognosticul dat de ATI este sumbru. Se trece la o antibioticoterapie „maximală“, până la identificarea patogenului. Funcţia pulmonară se evaluează pe baza valorilor aparatelor de ventilaţie mecanică. Echilibrarea hidroelectrolitică se continuă, aducându-se corecţiile necesare în funcţie de biochimia pre- şi postoperatorie.
   Cu toate măsurile de terapie intensivă, bolnavul decedează în a cincea zi, prin stop cardiorespirator ireversibil. Este sesizată procuratura, iar chirurgul este supus unor invective şi ameninţat cu privarea de libertate. La cererea familiei, cadavrul este transportat direct la Institutul Naţional de Medicină Legală „Prof. dr. Mina Minovici“ Bucureşti, pentru a stabili cauza decesului, familia incriminând echipa medico-chirurgicală, acuzată de malpraxis. În acest timp, chirurgul este defăimat şi supus oprobiului societăţii pentru moartea unui tânăr într-o operaţie simplă de apendicectomie.
   De menţionat că bolnavul, tâmplar la o fabrică de mobilă, a consumat în ziua respectivă peste 500 ml de alcool metilic „strecurat“, fapt pe care atât el, cât şi familia l-au ascuns la anamneză.
   Urmează un drum lung, al constatării cauzei decesului, timp în care echipa chirurgicală a fost supusă la tot felul de presiuni. După 30 de zile, apare verdictul INML: sindrom Budd-Chiari prin ingestie de alcool metilic. S-a produs astfel o endoflebită ocluzivă pe venele suprahepatice, dezvoltând un bloc posthepatic, ce a dus la o forma malignă de hipertensiune portală cu evoluţie letală. Echipa chirurgicală este scoasă din culpă de raportul medico-legal.
   Iată doar un exemplu al necesităţii de a se pune de urgenţă în dezbatere publică un proiect de lege a malpraxisului. Acesta ar trebui să introducă noţiuni şi criterii clare pentru o mai bună interpretare a situaţiilor de malpraxis sau a suspiciunilor de culpă medicală, inclusiv a modului de stabilire şi aplicare a sancţiunilor. Este de dorit, totodată, organizarea unor ample dezbateri în fiecare colectiv medical, pe marginea proiectului de act normativ, în care să se menţioneze şi ce condiţii de lucru sunt în acele spitale. Trebuie să aibă loc discuţii cu profesioniştii din sistemul sanitar, cu Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, Colegiul Medicilor, societatea civilă, companiile de asigurări, astfel încât să se analizeze proiectul de lege, iar pe urmă Ministerul Sănătăţii să-l înainteze Parlamentului spre aprobare cât mai repede.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC