Evenimentul, intitulat „Nutriţia și stilul de viaţă ale pacientului oncologic”, a avut loc în  26 octombrie, în cadrul programului Visiting Professors de la Enayati Medical City, fiind vizionat în direct de sute de persoane. Alături de prof. Irene Kuehrer, o interesantă prezentare a susţinut și dr. Ioana Luca, medic primar Oncologie medicală în cadrul Spitalului Memorial Băneasa, care a vorbit despre importanţa screeningului în prevenţia cancerului. „Viaţa 

Medicală” și MedicHub au fost partenerii media ai acestui eveniment, pe care îl puteţi viziona gratuit pe Facebook, accesând linkul https://bit.ly/3FAQDkJ. 

Carte de vizită:

Prof. dr. Irene Kuehrer este medic primar în cadrul Departamentului de Medicină Internă, Hematologie şi Oncologie la Spitalul Universitar AKH Viena, cercetător ştiinţific şi doctor în ştiinţe medicale. Principalele sale domenii de activitate sunt îngrijirea pacienţilor oncologici, terapia durerii, chimioterapia, markerii moleculari necesari în stabilirea tratamentul personalizat pentru diferite tipuri de cancer și terapia nutriţională. 

Ce putem influenţa în apariţia cancerului

Factorii stilului de viaţă care provoacă boala canceroasă și pe care îi putem influenţa sunt: obezitatea, consumul de grăsimi, fumatul, activitatea fizică și expunerea la soare. Dintre aceștia, profesor Kuehrer a insistat asupra activităţii fizice, pe care o consideră esenţială chiar și la supravieţuitorii de cancer. La această categorie de persoane, chiar și 30 de minute de mișcare de trei ori pe săptămână pot reduce semnificativ riscul de recidivă.

În privinţa alimentaţiei, există o mare categorie de plante cu efect protector, în capul listei fiind legumele-frunze verzi, cerealele integrale, soia, nucile, fasolea și lintea. De ce are consumul de plante aceste efecte? Pentru că ele conţin diverse substanţe pe care le utilizează pentru a se feri de patogeni (iridoide), de erbivore (taninuri, fitosteroizi), de lumina puternică (carotenoide, flavonoide) sau pentru a se întări mecanic (lignine). De exemplu, glucozinolaţii din broccoli au un efect antibacterian atât de puternic, încât un consum de 500 g de broccoli de câteva ori pe săptămână poate distruge Helicobacter pylori la fel de eficient ca un tratament cu antibiotic, spune prof. Kuehrer.

Cafeaua este și ea bună în cantităţi limitate, protejând de cancer endometrial și hepatic. De asemenea, citricele sunt bogate în antioxidanţi, iar despre consumul de ceai sunt dovezi limitate că ar scădea riscul de cancer de vezică urinară.

Se discută frecvent despre fitoestrogeni, categorie de substanţe care se găsesc în doar câteva plante. Cele mai importante surse sunt boabele de soia, prin conţinutul lor de genisteină, și uleiul de in, bogat în lignan. Structura acestor substanţe este similară cu cea a estrogenilor umani, dar efectul este mult mai redus. Totuși, fitoestrogenii pot proteja împotriva cancerelor hormonosensibile, precum cancerul de sân, de uter și de prostată.

Din categoria alimentelor de origine animală, s-a dovedit util peștele, spune specialista în nutriţie oncologică: „Peștele gras conţine cantităţi semnificative din vitamine A și D, precum și acizi grași Omega 3. Din acest motiv, consumul de pește gras este considerat benefic pentru sănătatea umană”.

În privinţa preparării termice a alimentelor, Irene Kuehrer a menţionat gătitul la aburi ca fiind cel mai indicat pentru un stil de nutriţie sănătos.

Pentru a fi siguri că hrănim organismul cu toate categoriile de substanţe benefice, este utilă împărţirea alimentelor pe culori, câteva exemple, în tabelul de mai jos. 

De ce apare malnutriţia la pacienţii oncologici?

În primul rând, vorbim de modificări ale metabolismului, care duc la o nevoie crescută de proteine. Mai mult, ţesutul tumoral însuși produce unele substanţe care cresc consumul energetic, spune dr. Kuehrer. Pe lângă aceste modificări fiziopatologice, intervin efectele secundare ale terapiei: inapetenţa, greaţa și vărsăturile, inflamaţia mucoasei bucale și modificările de percepţie a gustului, diareea sau chiar localizarea tumorii, care poate împiedica alimentarea normală. Nu în ultimul rând, este și mult stres psihologic, care poate contribui la scăderea în greutate. Iar „dacă pierzi peste 5% din greutate în timpul tratamentului oncologic, vei avea nevoie de ajutorul unui nutriţionist pentru a preveni malnutriţia”, spune medicul.

Se mai adaugă, pe lângă fenomenele menţionate, și unele comportamente greșite, cum ar fi trecerea la veganism sau postul alimentar prelungit, renunţarea completă la lactate ori la carbohidraţi, în ideea că „zahărul hrănește cancerul”.

Nimic mai greșit!, spune Irene Kueher: „Mai ales în perioada în care pacientul face chimioterapie sau radioterapie și se simte rău, el trebuie să mănânce orice este capabil. Dacă vrea să bea o cola la miezul nopţii, să o bea! Nu patru litri, dar o doză este OK. Important este să aibă energie ca să traverseze această perioadă, să mănânce orice dorește!”.

Cum trebuie să mănânce pacientul oncologic

Aportul caloric este cel normal, de 25-30 kcal/kgc, dar în timpul radioterapiei și al reabilitării acesta trebuie crescut, pentru a recupera nutrienţii pierduţi. Cel mai bine este ca pacientul să mănânce cinci-șase mese mici pe zi, bogate în proteine și grăsimi vegetale. „Grăsimea este bună, pentru că are calorii multe, iar celulele tumorale nu o pot utiliza prea ușor”, explică medicul.

Ca surse proteice, trebuie luate în calcul nu doar carnea, care ar trebui limitată la una-două porţii săptămânal, ci și lactatele (de exemplu, combinaţia cartofi + lapte sau cereale + lapte), peștele, ouăle și leguminoasele.

Fructele și legumele trebuie să fie din abundenţă, dacă se poate proaspete, de sezon, dacă nu, congelate. Majoritatea nu afectează chimio- sau radioterapia, cu excepţia grepfrutului, care poate reduce eficacitatea unor medicamente și mai bine este evitat.

În privinţa suplimentelor alimentare, dr. Kuehrer atrage atenţia că „suplimentele cu doze mari de vitamine sau de micronutrienţi nu trebuie luate în timpul chimio-  sau radioterapiei. Antioxidanţii în cantitate mare, precum vitaminele C, E sau betacarotenul, anulează exact efectul pe care doriţi să-l obţineţi”.

Pentru a evita greaţa, e bine ca pacientul să evite mirosurile din bucătărie, să primească feluri cu plating apetisant și să aibă mereu gustări care îi plac la îndemână.

Ca mesaj de reţinut este faptul că nicio dietă nu poate opri tumora din evoluţie, cu atât mai puţin dietele stricte. Astfel, se recomandă o alimentaţie variată, cu alimente de toate culorile, fără excese, dar și fără restricţii inutile. 

Dacă pierzi peste 5% din greutate în timpul tratamentului oncologic, vei avea nevoie de ajutorul unui nutriţionist pentru a preveni malnutriţia. (Prof. dr. Irene Kuehrer)