În doar al doilea an de când Academia Română
a iniţiat sărbătorirea Zilei culturii naţionale
la 15 ianuarie, odată cu aniversarea naşterii marelui poet român Mihai
Eminescu, cea mai importantă manifestare dedicată acestui eveniment a avut loc
la Muzeul Naţional de Artă al României. Evenimentul a fost onorat de Daniel
Barbu, ministrul culturii, la invitaţia căruia au răspuns acad. Ionel Haiduc,
preşedintele Academiei Române, 
alături de numeroşi oficiali, diplomaţi, oameni
de cultură şi reprezentanţi ai presei. Cu acest prilej, Roxana Theodorescu,
director general al MNAR, în calitatea sa de gazdă, i-a condus pe oaspeţi prin
două expoziţii deosebit de valoroase, deschise în sălile de la parterul
Galeriei Naţionale: „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“ (prezentată deja
în primul număr de anul acesta al „Vieţii medicale“) şi „Mitul Naţional. Contribuţia
artelor la definirea identităţii româneşti 1830–1930“.
Aş dori să menţionez că alcătuirea acestei a
doua expoziţii a avut ca suport teoretic două lucrări ale istoricului Lucian
Boia – „Istorie şi mit în conştiinţa naţională“ şi „Pentru o istorie a
imaginarului“ –, prin care autorul defineşte mitul ca pe o construcţie imaginară,
punând accentul pe procesul de mitificare pe care-l suferă anumite evenimente
din istoria noastră, precum şi o serie de personalităţi. Cu alte cuvinte, că
imaginarul se grefează pe adevăr şi că nu ar exista o contradicţie între cele
două noţiuni.
Expoziţia este alcătuită cronologic,
distingându-se mai multe momente: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor
din 1859, instalarea lui Carol I ca domnitor, Războiul de Independenţă din
1877–1878, proclamarea Regatului României în 1881 şi Marea Unire din 1918.
Cele 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă din
această expoziţie provin din patrimoniul MNAR şi din cel al altor importante
muzee bucureştene, dar şi din Braşov, Iaşi, Bacău etc. Aceste lucrări sunt
semnate de cei mai renumiţi reprezentanţi ai artei româneşti moderne. I-aş cita
doar pe Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári,
Gheorghe Tattarescu, Th. Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan
Luchian, Nicolae 
Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, dar şi mulţi
alţii. Se poate spune că toţi aceştia, fiecare în felul său, au contribuit la
definirea identităţii naţionale, în momente încărcate de evenimente istorice
definitorii pentru formarea statului român.
Rolul militant al artei româneşti din epocă
apare evident în crearea unor portrete-efigii ale revoluţionarilor de la 1848,
unor alegorii ce întruchipează idealurile unirii şi independenţei, dar şi
peisaje care ilustrează pitorescul ţării, universul rural, chiar imaginea
idealizată a ţăranului nostru. Aşadar, dincolo de succesiunea cronologică a
celor mai importante momente istorice, actuala expoziţie, printr-un amplu tur
de orizont, reuşeşte să ilustreze evoluţia tematică şi stilistică a artei
româneşti moderne, ocupându-şi locul binemeritat în istoria artei europene.
Cei
ce au păşit pragul acestei expoziţii, înainte sau după Ziua Unirii, pot să descopere un patriotism binevenit şi să înţeleagă
importanţa solidarităţii în jurul acestei noţiuni, atât de bine ilustrată pe
simezele muzeului.
După
o scurtă alocuţiune a ministrului Daniel Barbu, care a accentuat contribuţia
celor două expoziţii de la MNAR la punerea în evidenţă a contribuţiei artei plastice
româneşti la îmbogăţirea patrimoniului naţional cultural, acad. Ionel Haiduc a
subliniat că Ziua culturii naţionale
este un bun prilej de a privi în urmă şi de a ne aminti contribuţiile trecute
ale unui mare număr de intelectuali ai ţării la cultura naţională şi universală,
de a evalua prezentul şi a ne gândi, mai ales, la viitorul culturii române.
Totodată, dsa a subliniat că o datorie importantă sunt conservarea şi
promovarea culturii naţionale. În încheierea programului, valorosul violonist
Alexandru Tomescu a susţinut un scurt recital, primit cu vii aplauze de către
toţi cei prezenţi la această sărbătoare.
