Iată un celebru actor britanic cu o lungă
carieră cinematografică atât în Albion, cât şi la Hollywood, în cei 80 de ani,
împliniţi la 14 martie. Pe adevăratul său nume Maurice Micklewhite, s-a născut
într-o modestă familie londoneză, copilăria fiindu-i marcată nu numai de sărăcie,
ci şi de multă suferinţă fizică – rahitism, avitaminoză şi blefarită.
Lipsa mijloacelor materiale şi începerea
celei de-a doua conflagraţii mondiale îl împiedică să urmeze o educaţie
convenabilă la şcoală, dar capacitatea sa intelectuală îl ajută să se ridice în
societate, desfăşurând tot felul de activităţi pentru întreţinerea familiei.
Între timp, prinde gust pentru arta filmului. În 1952, pleacă să-şi
îndeplinească serviciul militar, ca puşcaş în Armata Regală Britanică, mai
întâi la o bază militară din Germania, apoi în Războiul din Coreea.
La înapoiere, a intrat în lumea
cinematografiei britanice şi a obţinut câteva roluri obscure, dar primul său
film mai important a fost A Hill in
Korea, în care era oglindită tocmai implicarea trupelor britanice în Războiul
din Coreea. Foarte curând, Maurice Micklewhite şi-a schimbat numele în Michael
Caine, inspirându-se după afişul filmului „Revolta de pe Caine“, în care juca
idolul său din vremea aceea, Humphrey Bogart.
Abia în 1964, Michael Caine a interpretat
primul său rol principal – cel al unui ofiţer de infanterie din filmul istoric Zulu. Era un film despre bătălia din
1879, dintre trupele britanice şi cele ale zuluşilor din Natal, în estul
Africii de Sud. Este interesant că, deşi proba sa de la alcătuirea distribuţiei
nu plăcuse unora, obţinuse totuşi acest rol, care a fost foarte apreciat de
cronicari şi i-a asigurat distribuirea într-un alt rol important, cel din The IPCRESS File. Acesta era titlul unei
cărţi care povestea răpirea unui savant şi a altor colegi ai săi într-o afacere
de spălare a creierului, iar agentul de informaţii Harry Palmer era o
alternativă la eroul popularului serial cu James Bond. Asta se întâmpla în 1965
şi, până în 1996, personajul lui Caine a apărut în câteva continuări, a căror
acţiune se petrecea la Berlin, Beijing, Sankt Petersburg, actorul devenind
celebru încă de la primul episod, cu jocul său plin de calm britanic, dar şi
prin silueta sa impozantă.
Mă întorc la filmele sale de început: în
1964, fără a avea o pregătire teatrală temeinică, a interpretat singurul său
personaj shakespearian în versiunea pentru televiziune Hamlet at Elsinore (H. la
Elsinore), filmată integral la locul acţiunii din Danemarca şi în care Caine a dovedit
o sexualitate ambiguă în rolul lui Horatio. Desigur, spectatorii noştri şi-l
amintesc din Gambit (Gambitul
reginei), comedia din 1966, în care el şi fermecătoarea Shirley MacLaine întruchipau
doi infractori implicaţi în planul de sustragere a unei statuete antice de mare
valoare, de la un milionar. După un an, actorul interpreta rolul unui
aristocrat sudist cam degenerat din Hurry
Sundown (Grăbiţi apusul soarelui), o melodramă despre problemele rasiste
ale Sudului din epoca aceea.
Au urmat câteva filme de război. În Play Dirty (Joc murdar), din 1969, era
un căpitan englez dintr-un film ce ridiculiza conflictul dintre naziştii lui
Rommel şi armata britanică în campania din Africa. Tot în acelaşi an, a jucat
într-un film de marcă, alături de o distribuţie strălucită. Michael Caine era
minunatul interpret al unui brav comandant de escadron din The Battle for Britain (Bătălia
pentru Anglia), o relatare despre acel episod celebru când forţele aeriene
britanice au zdrobit celebra Luftwaffe, zădărnicind planul hitlerist de
invadare a Angliei. Pentru a rămâne în aceeaşi perioadă istorică, de amintit şi
că acţiunea filmului de aventuri The
Eagle Has Landed (Vulturul a
aterizat) reda acţiunea unei unităţi de paraşutişti care trebuia să-l răpească
pe Winston Churchill – prim-ministrul britanic. De această dată, multilateralul
actor a întruchipat un colonel german, comandant al unităţii de paraşutişti cu
misiune secretă. Un alt captivant film istoric a fost şi A Bridge Too Far (Un pod prea îndepărtat), din 1977, în care, alături
de o distribuţie impresionantă, M. Caine era interpretul unui locotenent-colonel
englez în cronica bătăliei de la Arnhem, când aliaţii au vrut să încheie mai
repede războiul (în 1944), dar cu preţul pierderii multor vieţi. Era o adaptare
a cunoscutului roman publicat în 1974 de ziaristul şi scriitorul irlandez
Cornelius Ryan.
Din cariera impresionant de lungă şi
prolifică a lui Michael Caine, mai sunt multe filme de amintit. El este nu doar
o vedetă, ci un adevărat artist, fiind la fel de convingător când joacă în
roluri de oameni simpli, de pungaşi, criminali, savanţi sau militari ş.a. Aşa,
de pildă, este excelent în rolul dr. Bradford Crane, un om de ştiinţă, singurul
supravieţuitor al invaziei unui roi de albine ucigaşe în Texas, din filmul The Swarm (Roiul).
Prima recunoaştere internaţională de valoare
a obţinut-o cu rolul dr. Frank Bryant din Educating
Rita (Meditaţiile Ritei), când a fost răsplătit cu premiul BAFTA şi Globul
de Aur pentru rol secundar. El întruchipa un profesor universitar în derivă,
implicat într-o relaţie cu o tânără coafeză doritoare să-şi făurească o educaţie.
A urmat un Oscar pentru rol secundar, în Hannah
and Her Sisters (H. şi surorile ei), cel al lui Elliot, un
personaj
vulnerabil care are o relaţie adulterină cu una dintre surori, într-un film
liric, dar şi cu umor – povestea unei familii care se desfăşoară având ca pilon
Ziua Recunoştinţei. Al doilea Oscar, tot pentru rol secundar, l-a cucerit în
rolul dr. Wilbur Larch din The Cider
House Rules (Legea pământului), un medic nonconformist care conduce un
orfelinat modest, în care îl ocroteşte pe tânărul Homer (Tobey Maguire). Tot în
rolul unui medic îl întâlnim pe respectabilul actor britanic şi în Quills (Marchizul de Sade). El îl
interpretează pe sadicul dr. Royer-Collard, care conduce azilul unde este
internat excentricul filosof francez din secolul al XVIII-lea.
Din bogata sa filmografie mai amintesc The Quiet American (Un american liniştit),
un remake al regizorului Philip Noyce după ecranizarea cunoscutului roman al
lui Graham Greene, în regia lui Joseph L. Mankiewicz, din 1958. Cinicul, dar
distinsul ziarist britanic Thomas Fowler (interpretat odinioară de Michael
Redgrave) este martorul unor evenimente sângeroase din Saigon, în timpul războiului
din Vietnam, evenimente în care este implicat aşa-numitul „american liniştit“,
în realitate un agent CIA. Un thriller SF zguduitor a fost Children of Men (Copiii omului). M. Caine era extrem de convingător
în rolul lui Jasper, vechi prieten al lui Theo, eroul principal, preocupat în
anul 2027 de diminuarea naşterii copiilor, ceea ce pune în pericol viitorul
societăţii omeneşti. O menţiune specială: actriţa Oana Pellea a făcut un excepţional
rol de compoziţie – bătrâna ţigancă Marichka.
În Sleuth
(Copoiul), ultimul film al lui J. K. Mankiewicz, din 1972, Michael Caine
interpretează cu strălucire un coafor londonez vulgar, de origine italiană,
care se implică într-un joc periculos, alături de neuitatul Laurence Olivier –
în rolul unui excentric autor de romane poliţiste, joc la sfârşitul căruia
fiecare primeşte ceea ce merită. În 2007, deci după nu mai puţin de treizeci şi
cinci de ani, regizorul Kenneth Branagh revine la Sleuth (de data aceasta tradus „Provocări fatale“), distribuindu-l
pe venerabilul Caine în rolul scriitorului de romane poliţiste, actorul fiind
la fel de credibil, alături de Jude Law în fostul său rol.
Dintre cele mai recente filme ale sale,
amintesc Harry Brown (în rolul
titular, al unui justiţiar care răzbună moartea unui prieten), doar pentru că,
la lansare, actorul şi-a exprimat opinia în privinţa reintroducerii serviciului
militar obligatoriu, pentru a se stopa creşterea violenţei în rândurile
tineretului. Era atitudinea unui actor paşnic, dăruit unor cauze nobile. În
decembrie 2008, el a fost gazda concertului festiv dat cu prilejul decernării
Premiului Nobel pentru Pace lui Martti Ahtisaari, fost preşedinte al Finlandei,
pentru rolul de mediator internaţional, artizan al independenţei Kosovo.
Pentru deosebita sa contribuţie la arta
filmului, în 2000, regina Elisabeta II l-a înnobilat cu rangul de cavaler, în
2011 fiind onorat şi în Franţa cu titlul de comandor al Ordinului Artelor şi
Literelor. Apropo de litere, tot în 2011, sir Michael Caine a semnat volumul
autobiografic „The Elephant to Hollywood“, după ce, cu două decenii în urmă,
publicase volumul de amintiri „What’s It All About?“.
