Identificarea și tratamentul precoce al patologiilor precanceroase ale colului uterin joacă un rol crucial în prevenirea cancerului de col uterin.
Astfel de leziuni nu vor evolua rapid către neoplasm, însă dacă vor rămâne netratate, ele vor duce la neoplasm. În cabinetele medicilor ginecologi români vin tot mai des tinere cu vârsta de până în 40 de ani cu astfel de leziuni precanceroase ale colului uterin, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției.
Patologiile precanceroase ale colului uterin sunt modificări anormale ale celulelor de la acest nivel care pot evolua către/în cancer invaziv al colului uterin.
„Infecția persistentă cu HPV-HR, statutul socio-economic scăzut și fumatul sunt printre factorii de risc pentru leziunile precanceroase ale colului uterin. De asemenea, debutul precoce al vieții sexuale și imunosupresia cronică pot favoriza apariția acestora. Nu există un singur test care să identifice cu o precizie absolută prezența leziunilor precanceroase pe colul uterin, de aceea în practica medicală se folosesc mai multe teste”, a declarat dr. Cristian Jumuga, medic ginecolog cu supraspecializare în oncologie genito-mamară.
Acesta afirmă că printre cele mai semnificative teste se numără testul Pap (adică testul Babeș-Papanicolau), testarea pentru HPV și colposcopia.
„Diagnosticul precis se obține prin efectuarea unei biopsii cervicale care presupune prelevarea unui mic fragment de țesut de la nivelul colului uterin, în cazul pacientelor la care testele preliminare au indicat anomalii”, completează medicul ginecolog.
În funcție de rezultatele obținute, medicul ginecolog al pacientei va decide metoda de biopsie și, în funcție de rezultatele biopsiei, se va stabili conduita terapeutică.
În prezent, medicii au la dispoziție mai multe metode de biopsiere cervicală și, în funcție de ceea ce se vede la colposcop și la rezultatul examenului Babeș-Papanicolau, este aleasă cea mai potrivită:
„Atunci cand stabilim tipul de tratament vom ține cont de severitatea leziunilor, vârsta pacientei, dorința de a mai avea copii și eventualele afecțiuni ginecologice asociate. Tratamentul se împarte în observare (pentru leziuni minore) și tratament propriu-zis (pentru leziuni majore sau persistente), inclusiv excizie sau ablație. Monitorizarea periodică prin Pap test, HPV și colposcopie este recomandată pentru leziuni minore”, a completat dr. Cristian Jumuga.
Pentru că cele mai multe dintre aceste patologii se dezvoltă fără ca pacientele să prezinte simptome și nu se manifestă clinic, este crucial ca toate femeile active sexual să se prezinte periodic la medicul ginecolog pentru efectuarea analizelor uzuale, cum ar fi examenul Babeș-Papanicolaou și testarea pentru HPV, mai recomandă medicul ginecolog citat.
Sursa foto: https://www.shutterstock.com/ro/image-photo/woman-hands-touching-virtual-uterus-female-2213274601
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe