Studiul de faţă prezintă un caz inedit și poate ajuta ortopezii și traumatologii să identifice această leziune rară și complexă.
Patologia osteoarticulară a cotului cuprinde o serie de leziuni complexe, cele mai cunoscute fiind fractura-luxaţie Monteggia, fractura-luxaţie anterioară trans-olecraniană și teribila triadă a cotului. Diagnosticul și tratamentul acestor leziuni impun medicului practician cunoștinţe solide, pentru a stabili un diagnostic precoce și a institui un tratament optim în vederea recuperării integrale a funcţiei cotului.
Un pacient de sex masculin în vârstă de 12 ani s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe cu un cot traumatic și a fost internat de urgenţă. A fost examinat clinic și explorat radiologic și imagistic. S-au identificat trei leziuni dificil de cuprins în patologia cunoscută.
Evaluarea fiecărei etape de diagnostic s-a făcut pe baza cunoștinţelor acumulate și prin revizuirea literaturii de specialitate. Pas cu pas s-a conturat diagnosticul final, după care pacientul a fost operat.
Prezenţa unui cot care prezintă semne clinice evidente pentru un impact major și un aspect radiologic aparent inofensiv, cunoscut ca „leziuni TRASH” (The Radiographic Appearance Seemed Harmless), a orientat spre posibile leziuni osteocondrale. S-a acordat o atenţie deosebită detaliilor radiologice și imagistice. Datele relevate de aceste investigaţii au fost comparate cu cele din literatură și a reieșit că este în discuţie o nouă teribilă triadă.
Intervenţia operatorie a asigurat o stabilitate festă a fracturilor și a verificat stabilitatea capului radial redus în chinga ligamentului inelar. Mobilizarea precoce a permis recuperarea flexiei și extensiei. La controlul postoperator efectuat la 60 de zile mobilitatea cotului era normală.
Un pacient în vârstă de 12 ani s-a prezentat în urgenţă pentru o leziune traumatică la nivelul cotului. Anamnestic, părinţii au relatat că pacientul a suferit un traumatism prin căderea de la aproximativ 1 metru, sprijinindu-se pe faţa palmară a mâinii și apoi pe cot. La examenul fizic local prezenta tumefacţie, cotul dispus în flexie antalgică și impotenţă funcţională totală. Nu au fost decelate semne caracteristice leziunilor vasculare sau nervoase.
Se efectuează două imagini radiologice și ambele pun în evidenţă luxaţia posterioară a capului radial și un cot cu spaţiul articular voalat (figura 1).
În regim de urgenţă se practică reducerea posterioară a capului radial. Radiografia de control evidenţiază reducerea capului radial și prezenţa unei fracturi cu susceptibilitate de a fi o fractură Harris Salter ll de cap radial sau o leziune condro-spongioasă de capitellum sau coronoidă (figura 2).
Ca atare, se decide explorarea imagistică. Având în vedere disponibilităţile imagistice din centrul unde s-a prezentat pacientul și faptul că la vârsta de 12 ani sunt apăruţi toţi nucleii de osificare de la nivelul cotului, se efectuează CT și CT-3D. Imaginile pun în evidenţă reducerea capului radial, confirmă prezenţa fracturii de olecran cu mai multe particule cominutive și identifică avulsia condro-spongioasă ca fractură de coronoidă (figura 3).
Prezenţa celor trei leziuni și necesitatea mobilizării precoce a cotului au impus intervenţia operatorie, având ca obiectiv reducerea anatomică a fracturilor, stabilizarea lor fermă și verificarea stabilităţii capului radial luxat și redus. Mobilizarea din prima zi postoperator impunea fie integritatea ligamentului rotund, fie reconstituirea lui prin ligamentoplastie.
Abordul posterior trans-olecranian conferă un avantaj major în explorarea articulaţiei cotului. Prezenţa fracturii olecraniene în acest caz a permis nu numai reducerea anatomică a fracturilor și fixarea lor (figura 4), dar și identificarea particulelor cominutive, potenţiale centre de osificări heterotopice, evaluarea ligamentelor inelar și pătrat, testarea stabilităţii capului radial prin mișcări de prono-supinaţie (figura 5) și prezenţa unor leziuni determinate de luxaţia capului radial. Ligamentul pătrat era rupt parţial, iar cel inelar nu prezenta leziuni decelabile macroscopic.
Fractura coronoidă interesa suprafaţa condrală a compartimentului trohlear distal (coronoid), de care erau atașate un strat de spongie de 0,5-1 cm și un fragment corticospongios metafizar de pe suprafaţa anterioară a metafizei. Fragmentul era deplasat ventral și lateral. A fost redus anatomic și stabilizat cu două șuruburi Herbert plasate divergent, în zone mai bine reprezentate condro-spongios în grosime.
Fractura olecranului s-a redus fest și a fost fixată prin hobanaj. Un mic defect condral la nivelul liniei comune a celor două fracturi a fost lăsat liber.
S-a aplicat o atelă gipsată brahipalmară care a fost suprimată în a cincea zi. Recuperarea intensivă efectuată ulterior a permis restabilirea integrală a mobilităţii cotului la 60 de zile (figura 6).
Prezenţa unei luxaţii posterioare de cap radial evidentă pe două imagini radiologice în incidenţe diferite, impuse de atitudinea antalgică și generată de un cot traumatizat, orientează medicul fie către o luxaţie izolată a capului radial, fie către o fractură-luxaţie Monteggia tip II b Bado. Imaginea cotului oferită de aceste radiografii poate fi inclusă în leziunile TRASH, adică nu oferă imagini concludente pentru prezenţa unor leziuni certe, și aparent cotul pare indemn. Leziunile TRASH sunt leziuni relativ rare și sunt dificil de identificat la examinarea iniţială. Managementul acestor fracturi nu este bine definit în literatură (1).
Prezenţa luxaţiei posterioare a capului radial a impus reducerea ortopedică, aceasta fiind efectuată la două ore de la producerea accidentului. Radiografiile de control au relevat reducerea luxaţiei pe ambele radiografii, un fragment lameliform pe radiografia de faţă ce pare a fi o fractură de cap radial Harris-Salter II, care ar fi fost posibil să fie produsă ca urmare a unei reduceri forţate, sau o fractură coronoidă deplasată lateral. Imaginea radiologică prin ghips nu permite identificarea altor leziuni.
Pentru a ne edifica asupra absenţei sau prezenţei altor leziuni asociate luxaţiei posterioare și a stabili originea fragmentului intraarticular, investigaţia imagistică de elecţie este IRM, preferabil cu substanţă de contrast. S-a recurs la CT și CT-3D având în vedere dotarea centrului la care s-a prezentat pacientul și faptul că la vârsta de 12 ani apar toţi centrii de osificare de la nivelul cotului.
Imaginile CT confirmă reducerea, identifică fragmentul intraarticular ca fractură de coronoidă și pune în evidenţă o fractură olecraniană. Fractura de coronoidă, previzibil osteocondrală, impune intervenţia operatorie chiar dacă luxaţia a fost redusă și fractura de olecran nu are deplasare. Imaginile CT-3D ilustrează o fractură de coronoidă sub forma unui lambou ce interesează întreg compartimentul trohlear distal.
Pentru stabilirea diagnosticului complet, medicul parcurge mai multe etape. Într-o primă etapă este evidentă luxaţia de cap radial și se întreabă dacă este o luxaţie izolată sau fractură-luxaţie Monteggia.
1. Luxaţia traumatică a capului radial la copil
Acest pacient a fost tratat per-primam ca o luxaţie de cap radial. Luxaţia izolată a capului radial în context traumatic este controversată și excepţională (2), fiind adesea asociată cu fracturi de ulnă (3), descrisă ca fractura-luxaţie Monteggia.
Managementul luxaţiei recente a capului radial la copii este non-operator. Numai în cazul unei luxaţii ireductibile se recurge la tratament chirurgical.
Luxaţiile izolate ale capului radial pot fi cauzate de traumatisme la distanţă și fără leziuni aparente ale ulnei, motiv pentru care se confundă cu luxaţiile congenitale ale capului radial.
Luxaţia poate fi anterioară, posterioară sau laterală, fie prin ruptura ligamentelor inelar și pătrat, fie ca o luxaţie distală a capului, dacă ligamentul pătrat este intact sau rupt parţial. Ruptura totală a ligamentului pătrat determină deplasarea capului anterior, posterior sau lateral. La pacientul prezentat, ligamentul inelar a fost intact.
Am operat o luxaţie izolată a capului radial care s-a prezentat pentru tratament la 21 de zile de la traumatism, după ce radiografia de control a indicat instabilitatea luxaţiei.
Revenind la cazul prezentat, intervenţia cu disecţia riguroasă a permis individualizarea ligamentului inelar și repunerea lui în articulaţia radio-ulnară prin telescoparea capului (4).
Manevrele de reducere au fost strict adresate capului radial deplasat distal și apoi posterior și s-au făcut precoce, la două ore de la traumatism, sub anestezie generală. Repunerea închisă a fost urmată de imobilizarea în atela gipsată brahi-palmară cu antebraţul în supinaţie și flectat la 90 grade.
După ce s-a redus luxaţia de cap radial, s-a indicat explorarea atentă a ulnei pentru a confirma sau infirma prezenţa unei leziuni Monteggia. Pentru confirmarea unei leziuni izolate, ulna trebuie să apară intactă. În acest context, luxaţia ar fi fost produsă prin arcuirea ulnei ca urmare a flexibilităţii ei (5) sau ar fi fost cauzată de o fractură ocultă a ulnei (2), pe care trebuia să o ilustreze o examinare radiologică atentă.
Luxaţia izolată a capului radial a fost descrisă pentru prima dată de Duverney în 1751 (6) și până în 2004 au fost descrise în literatură numai 84 de cazuri (7). Diagnosticul luxaţiei a fost stabilit pe baza examenului clinic și radiologic făcut în urgenţă. Radiografia de control după reducere urma să excludă o leziune Monteggia sau o luxaţie congenitală. Luxaţia traumatică izolată a capului radial ar fi putut fi omisă la evaluarea iniţială (8) dacă s-ar fi tentat poziţionarea cotului la 90 de grade sau în extensie maximă. O leziune traumatică a cotului ridică suspiciunea de luxaţie a capului radial (9). Examinarea clinică și radiologică trebuie să fie orientată spre a confirma sau infirma prezenţa luxaţiei de cap radial (10).
Disputa privind existenţa izolată a acesteia are ca argumente de susţinere elasticitatea structurilor osteo-articulare la copii și existenţa unor fracturi oculte de ulnă, nediagnosticate sau greu decelabile.
În cazul studiat, tratamentul ortopedic a redus capul radial. La explorarea intraoperatorie, acesta era dispus anatomic, circumscris de ligamentul inelar intact, și cu mobilitate normală la testarea mișcărilor de pronaţie și supinaţie (figura 5).
Fractura izolată a capului radial a fost exclusă după ce radiografia de control, efectuată după reducerea ortopedică a luxaţiei, a evidenţiat o leziune intraarticulară ce putea fi o fractură de cap radial Harris-Salter II sau fractură de coronoidă și suspiciunea unei fracturi de olecran, confirmată la examinarea CT.
În luxaţia izolată anterioară, posterioară și laterală, o luxaţie completă a capului radial nu poate apărea fără ruptura completă a ligamentului inelar, care este principalul factor de stabilitate a articulaţiei radio-ulnare proximale. Integritatea ligamentului inelar asociată sau nu cu ruptura cvasitotală sau parţială a ligamentului pătrat arată că biomecanic a avut loc o luxaţie distală, „în jos”, a capului radial (4).
Plasticitatea ulnei permite încurbarea prin arcuire și luxaţia capului radial (9) fără apariţia unei fracturi ulnare sau fără depistarea unei reacţii periostale sau a unei încurbări anterioare, posterioare sau mediale (11). Această formă de luxaţie, cunoscută și sub numele de „pronaţie dureroasă”, este extrem de rară la copiii mari (12), însă apare frecvent la copiii mici, cu vârsta între 1 an și 6 luni și 5 ani. Capul radial ajunge sub ligamentul inelar prin tracţiunea mâinii în pronaţie, iar tuberozitatea bicipitală este agăţată îndărătul crestei posterioare a cavităţii sigmoidiene a ulnei.
Pentru luxaţia traumatică izolată a capului radial cu ruptura ligamentului inelar la copii, intervenţia chirurgicală ar trebui să fie tratamentul de elecţie, prin reducerea deschisă și reconstrucţia ligamentului inelar. Pentru a avea siguranţa stabilităţii capului radial redus, unii autorii au susţinut utilizarea ligamentoplastiei în toate cazurile care necesită intervenţie chirurgicală deschisă (13-15).
Citește și: Leziunile CORHD, o nouă teribilă triadă a cotului la copil (II)
Bibliografie
1. Massetti D, Marinelli M, Palmisani R, Coppa V, Gigante AP. Pediatric trans-olecranon fracture dislocation of the elbow associated with fracture of the radial head and with medial collateral ligament lesion: a case report and review of the literature. Trauma Case Rep. 2021;32: 100399
2. Vesely D. Isolated Traumatic Dislocation of the Radial Hed in Children. Clinical Orthopaedics and related Research. 1967; 50: 31-6
3. Tarallo L, Novi M, Porcellini G et al. Isolate and irreducible radial head dislocation in children: a rare case of capsular interposition. BMC Musculoskelet Disord. 2020; 21, 659 . https://doi.org/10.1186/s12891-020-03685-5
4. Burnei G, , Dan D, Georgescu I, Logeanu M, Zavoianu S. Treatment of traumatic dislocation of radial head by ligamentoplasty with extensor carpi radialis longus. SOROT, 11th National Congress of Orthopedics and Traumatology, Palace of Parliament, October 19-21, 2005; Bucharest, Romania
5. Hume A.Anterior Dislocation of the Radial Head in Children Asociated with Undisplaced Fracture of the Ulna
The Journal of Bone & Joint Surgery ( British).1957; 39: 508-12
6. Boumpoutou R, Guerin B, Boroco A, Mouret G and Choulot JJ. Luxation post-traumatique isolee de la tete radiale chez un enfant. JEUR. 2004; 17, 79-82
7. Ayouba, G. , Walla, A. and Bakriga, B. Traumatic Isolated Radial Head Dislocation in Children: A Case Report. Open Journal of Orthopedics. 2016; 6, 344-9. doi: 10.4236/ ojo.2016.611046
8. Gupta V, Kundu Z, Sangwan S, Lamba D. Isolated post- traumatic radial head dislocation, a rare and easily missed injury-a case report. Malays Orthop J. 2013 Mar;7(1):74-8
9. Lincoln TL, Mubarak SJ. "Isolated" traumatic radial-head dislocation. J Pediatr Orthop. 1994;14(4):454–57
10. Pesamosca A, Burnei G, Puiu S, Hahui C, Ciobanu C, Sălăjan S, Secheli I, Tîrlea S, Chisălău V. Treatment of radial head luxation "Meeting of Orthopaedic jubilee of 1-3 June 1994, p 41, Craiova, Romania
11. Pesamosca A, Burnei G, Ciobanu C , Cernea I, Sălăjan S, Chisălău V. Orthopedic and surgical treatment of fracture Monteggia -Stănciulescu. Meeting of Orthopedic jubilee of 1-3 June 1994, p. 46-7, Craiova. Romania
12. Burnei G.et al. Proximal radio‐ulnar ligamentoplasty in radial head displacement. EPOS, 29th Annual Meeting, April 7-10, 2010, Zagreb, Croatia
13. Bhardwaj A, Sharma G. Isolated traumatic chronic anterior dislocation of radial head. J Clin Diagn Res, 12 (7) 2018; 12(7): 4-5
14. Bhaskar A. Missed Monteggia fracture in children: is annular ligament reconstruction always required? Indian J Orthop, 43 (4) (2009 Oct), pp. 3895
15. Li Z, He Y, Zhong G, Huang F. Research progress in repair and reconstruction of isolated traumatic radial head dislocation with annular ligament injury in children. Zhongguo Xiu Fu Chong Jian Wai Ke Za Zhi. 2011; 25 (10):1266–8
16. Stans AA, Morrey BF. Proximal Ulnar Fractures in Children. Chapterul 18. Sept. 2020. Musculoskeletal Key
17. Takeuchi H, Ito K, Ogino T, Hasegawa T, Kitamura M, Ishii S. A case of osteocartilaginous mass involving the coronoid process of the ulna: solitary osteochondroma or dysplasia epiphysealis hemimelica? J Shoulder Elbow Surg. 2003; 12(5):510-3.
18. Riga Th. Practical Anatomy Course Vol. l Partea l, Bucharest 1969 p 106-7
19. Johnston TB, Willis J. Gray's Anatomy Descriptive and Applied Vol ll Osteology, Arthrology, Myology. Twenty-seventh edition, by Popa Gr T and Popa Gr F, Bucharest 1944; p 464-9
20. Sinelnikov RD. Atlas of Human Anatomy, The Science of Bones, Joints, Ligaments and Muscles, 1988; vol l: p 123-7, Moscow
21. Waters PM, Skaggs DL, Flynn JM. Rockwood and Wilkins. Fractures in Children. Ninth Edition 2019
22. Ring D., Jupiter J.B., Sanders R.W., Mast J., Simpson N.S. Transolecranon fracture-dislocation of the elbow. J Orthop Trauma. 1997;11:545–50
23. Wilkerson R.D. Anterior elbow dislocation associated with olecranon fractures--review of the literature and case report. Iowa Orthop J. 1993;13:223–5
24. Arain A.R., Haddad S., Anderson M., Murtaza H., Rosenbaum A. Isolated pediatric transolecranon fracture- dislocation of the elbow managed nonoperatively: A case report and review of literature. Clin Case Rep. 2019; 7: 1435-8
25. Guitton T.G., Albers R.G., Ring D. Anterior olecranon fracture-dislocations of the elbow in children. A report of four cases. J Bone Joint Surg Am. 2009; 91:1487–90.
26. Butler M.A., Martus J.E., Schoenecker J.G. Pediatric variants of the transolecranon fracture dislocation: recognition and tension band fixation: report of 3 cases. J Hand Surg. 2012;37: 999-1002
27. Yamaura K, Inui A, Mifune Y, Nishimoto H, Kataoka T, Kurosawa T, Mukohara S, Yoshikawa T, Niikura T, Kokubu T, Kuroda R. Anterior transolecranon fracture dislocation with an associated avulsion fracture of coronoid process of ulna in a child: a case report. JSES Int. 2020 Nov 28;5(1): 9-12
28. Zheng JL, Shah AS, Nguyen J, Baldwin KD TRASH” Transolecranon Fracture-Dislocation with Occult Osteochondral Coronoid Fracture: A Case Report. 2022 JBJS Case Connector 12(2 DOI:10.2106/ JBJS.CC.22.00015
29. Valisena S, Hamitaga F, Gonzalez JG, Voumard NM, Ciritsis BD, De Rosa V, Mendoza Sagaon M. Osteochondral flap fracture of the coronoid in pediatric elbow dislocation: a case report and literature review. Eur J Orthop Surg Traumatol. 2019;29(1):213-20
30. Chambers H., Garza J. F., O’Brien E., Price C. T., Stanley E., Wilkins K. E. Fractures of the radius and ulna. Rockwood & Green’s Fractures in children (4th edition),1996, Lipincott-Raven
31. Regan W., Morrey B. F. Classification and treatment of coronoid procesa fractures. Orthopedics, 1992, 15, 845- 8
32. Wang D, Li J, Xu G, Zhang W, Li L, Tang P and Zhang L (2022) Classification of coronoid process fractures: A pending question. Front. Surg. 9:890744. doi: 10.3389/fsurg.2022.890744
33. Regan W. and Morrey B. Fractures of the coronoid process of the ulna. J. Bone Joint Surg., 1989 , 71-A, 1348-1354
34. Terada N, Yamada H, Seki T, Urabe T, Takayama S. The importance of reducing small fractures of the coronoid process in the treatment of unstable elbow dislocation. J. Shoulder Elbow Surg., 2000, 9, 344-346
35. Gadgil A, R. Roach R, Neal N, Maffulli N. Acta Orthopædica Belgica, 68 (4) 2002; 396-8
36. Tanzman M., Kaufman B. Fracture of the coronoid process of the ulna requiring reduction in extension. J. Hand Surg., 1988, 13-A, 741-2.
37. Bado JL. The Monteggia lesion. Clin Orthop Relat Res. 1967, 50:71-86
38. Stanley EA, Garza JFDL. Fratura-luxaxca o de
Monteggia. In: Beaty JH, Kasser JR, editors. Rockwood e Wilkins fraturas em crianxcas. 5th ed. Barueri: Editora Manole; 2004. p 529-62.
39. Burnei G , Raducan ID Lală CG et al. Monteggia Fracture-Dislocation: Past and Present. Clinics of Sugery. 2020; 3(2): 1-8.
40. Strauss EJ, Tejwani NC, Preston CF, Egol KA. The posterior Monteggia lesion with associated ulnohumeral instabilitaty. J Bone Joint Surg Br. 2006, 88:84-9.
41. Ghinea CA et all. Burnei's technique in the treatment of radial head displacement; innovative surgery. Study on two cases. J Med Life. 2013; 6(1):26-33. PMID: 23610590; PMCID: PMC3632355.
42. Dughila C, Dragoescu M, Burnei G. Burnei’s Ligamentoplasty with Biceps Brachi Tendon in the Treatment of the Radial Head Dislocation-a Terapeutic Option of the ECRL Ligamentoplasty. . The Vlll-Th ARTOP Congress, 5-7 Nov.2015, p 21-2, Pitesti, Romania.
43. King RE. Fractures of the shafts of the radius and ulna. In: Rockwood JCA, Wilkins KE, King RE, editors. Fractures in children. Philadelphia: Lippincott; 1984.
44. Canale ST. Fractures and dislocations in children. In: Canale ST, Beaty JH, editors. Campbell’s operative orthopaedics. 11th ed. Maryland Heights: Mosby; 2007. p 1531-725.
45. Kamudin N, Firdouse M, Han CS, M Yusof A. Variants of Monteggia type injury: case reports. Malays Orthop J. 2015, 9:23-7.
46. Ribeiro T, Pinho FZ, Bellemzier L, Guerra V, Nascimento D. An Atypical Tipe-ll Monteggia Fracture EquivalentLesion: A Case Report. JBJS Case Connector. 2013: 3(2); e 43
47. Karashi A R, Basheer S M, Alsobyani F M, et al. (November 13, 2021) A Novel Variant of Type II Monteggia Equivalent Fracture-Dislocation in Children: A Case Report. Cureus 13(11): e19541. doi:10.7759/ cureus.19541
48. Singh AP, Dhammi IK, Jain AK, Raman R, Modi P. Monteggia fracture dislocation eqivalents analysis of eighteen cases treated by open reduction and internal fixation. Chin J Traumatol. 2011, 14:221-6
49. Waters PM, Beaty J, Kasser J. Elbow “TRASH” (The Radiographic Appearance Seemed Harmless) lesions. J Pediatr Orthop. 2010;30:S77-81
50. Hotchkiss R.N. Fractures and dislocations of the elbow.in: Rockwood Jr, C.A. Green D.P. Bucholz R.W. Heckman J.D. 4th ed. Rockwood and Green's Fractures in Adults. Vol 1. Lippincott-Raven, Philadelphia1996: 929-1024
51. Broberg M.A. Morrey B.F. Results of treatment of fracture-dislocations of the elbow.Clin Orthop Relat Res. 1987, 109-19
52. Ring D, Jupiter JB, Zilberfarb J. Posterior dislocation of the elbow with fractures of the radial head and coronoid. J Bone Joint Surg Am 84-a (2002): 547-551.
53. Terada N, Yamada H, Seki T, et al. The importance of reducing small fractures of the coronoid process in the treatment of unstable elbow dislocation. J Shoulder Elbow Surg 9 (2000): 344-34
54. Pugh DM, Wild LM, Schemitsch EH, et al. Standard surgical protocol to treat elbow dislocations with radial head and coronoid fractures. J Bone Joint Surg Am. 2004 ; 86: 1122–30.
55. Egol KA, Immerman I, Paksima N, et al. Fracture- dislocation of the elbow functional outcome following treatment with a standardized protocol. Bull NYU Hosp Jt Dis 2007;65:263–70.
56. Guo W, Lu D, Wang J, Luo P, Liu M, Zhao Y. Terrible Triad Injury or Complicated Triad Injury of Elbow: A Systematic Review. Journal of Surgery and Research 3 (2020): 216-29.
57. Mathew PK, Athwal GS, King GJ. Terrible triad injury of the elbow: current concepts. J Am Acad Orthop Surg. 2009 Mar;17(3):137-51.
58. Dailiana ZH, Papatheodorou LK, Michalitsis SG, Varitimidis SE. Pediatric terrible triad elbow fracture dislocations: report of 2 cases. J Hand Surg Am. 2013;38(9):1774-8.
59. Toros T, Ozaksar K. Controversy in the diagnosis of pediatric terrible triad elbow fracture dislocation. J Hand Surg Am. 2014 Oct;39(10):2121-2. doi: 10.1016/ j.jhsa.2014.06.138. PMID: 25257495.
60. Yang Z, Feng C, Bian Z, Lu M, Zhou D. Trans- olecranon fracture–dislocation of the elbow in children. Int Orthop. 2021;45(8):2025-31
61. Burnei G et al. The electromagnetic bio-field: clinical experiments and interferences. J Med Life. 2012 12;5(2):139-44. PMID: 22802878.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe