La rubrica Medicii şi morbul politicii, semnată de dr. Mihail Mihailide, vom găsi informaţii despre preocupările ştiinţifice ale primei femei ministru al sănătăţii, dr. Florica Bagdasar (în fotografia alăturată, la învestirea în guvernul dr. Petru Groza), întemeietoarea Şcolii româneşti de igienă mentală şi psihiatrie infantilă. Desigur, nu pot lipsi comentariile pe marginea înregimentării sale în rândul comuniştilor români.

Acad. Vasile Mârza, histolog cu studii de perfecţionare în Franţa, fost ministru al sănătăţii în guverne comuniste, constituie subiectul analizei realizate de dr. Mihail Mihailide, în cadrul rubricii Medicii şi morbul puterii.

DoctorulŞtefan Duţu, un promotor al pneumologiei româneşti în ţară şi străinătate, a contribuit din plin la progresul şi evoluţia Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“. A fost un lider de opinie, un adevărat formator de şcoală, care ura cu înverşunare impostura şi arivismul. Despre viaţa şi activitatea celui care a organizat şi coordonat primul serviciu de fiziopatologie respiratorie din ţară, în articolul semnat de prof. dr. Florin Mihălţan şiAna Pele.

Printre intelectualii care au aderat la regimul instaurat în România, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, legitimându-l în perioada critică de început, se numără şi Constantin Parhon. Savant de incontestabilă valoare, acesta a sprijinit, din înaltele funcţii deţinute, distrugerea învăţământului şi destructurarea vechii Academii, din care şi el făcea parte. Detalii, în articolul semnat de dr. Mihail Mihailide, la rubrica Medicii şi morbul puterii.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină a fost acordat anul acesta cercetătorilor sir John Bertrand Gurdon şi Shinya Yamanaka, pentru „descoperirea faptulul că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente“. Descoperirile şi biografiile premianţilor sunt prezentate de prof. dr. Valeriu Rusu.

Cenaclul Tinerilor Medici Scriitori ne oferă, ca în fiecare an, mostre de talent ale membrilor săi.

Deocamdată singurul român laureat al Premiului Nobel pentru medicină sau fiziologie, George Emil Palade este, potrivit Wikipedia, cel mai influent specialist în biologia celulară. Cu toate acestea, profesorul Palade nu s-a manifestat doar în domeniul biomedical. Prin activitatea şi strădaniile sale, a contribuit decisiv la câştigarea Premiului Nobel pentru fizică, în anul 1986 şi a celui pentru chimie din 2009. Mai presus de acestea, el este principalul „geograf al celulei“. Un interviu cu acad. Laurenţiu M. Popescu.

„Pentru un om de ştiinţă este o experienţă unică să trăiască într-o perioadă în care domeniul său de interes înfloreşte, să fie martorul acelor rare momente în care zorii înţelegerii se ivesc în cele din urmă peste ceea ce părea să fie doar confuzie cu puţin timp înainte, să asculte prăbuşindu-se sunetul întunericului“, afirma George Emil Palade, în urmă cu 38 de ani, când a primit Premiul Nobel pentru medicină sau fiziologie. Savantul de origine română, de la a cărui naştere vom aniversa curând un secol, a fost celebrat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti şi de Academia de Ştiinţe Medicale. Relatează dr. Aurel F. Marin.

În 2009, Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat pentru „studii privind structura şi funcţiile ribozomilor“, organite celulare descoperite de George Emil Palade, laureat Nobel cu 35 de ani mai devreme. Puntea peste timp este schiţată de dl conf. dr. Octavian Buda, care evocă atmosfera de la ceremonia de decernare a prestigiosului premiu savantului român, în cadrul rubricii dedicate centenarului Palade.

Anul acesta s-au împlinit 115 ani de la naşterea unui ctitor al diabetologiei româneşti, acad. Ion Pavel, al cărui model de organizare a centrelor antidiabet a fost preluat în întreaga lume. Prof. dr. Gh. S. Băcanu ilustrează o serie din meritele deosebite ale acestei personalităţi şi importanţa sa pentru medicina românească în context internaţional.

Ce înseamnă să ai fler? Ca dascăl, să descoperi vocaţia celor mai buni studenţi şi să-i îndrumi pe calea potrivită. Ca proaspăt absolvent de facultate, să-ţi alegi maeştrii care te-ar putea călăuzi. Cercetător – să inovezi, să cauţi drumuri nebătute, pe care să le explorezi şi să mai pui o piatră la edificiul cunoaşterii umane. „Succesul unei cariere ştiinţifice este adesea clarviziunea, arta de a alege drumul care ţi se potriveşte, condimentate, exact atât cât trebuie, cu ambiţie şi încredere în sine“, afirmă dl prof. dr. Radu Iftimovici, argumentând cu itinerariul profesional al lui George Emil Palade, în cadrul rubricii dedicate centenarului savantului laureat al Premiului Nobel.

Timp de aproape un deceniu a realizat ceea ce-şi doreau cercetători din toată lumea: a lucrat în laboratorul profesorului George Emil Palade, de la Universitatea Rockefeller. Despre fructuoasa experienţă ştiinţifică pe continentul american a dnei acad. Maya Simionescu şi despre beneficiile acesteia pentru cercetarea românească, în interviul realizat de dna Alina Boghiceanu, cu prilejul centenarului savantului laureat cu Premiul Nobel.