Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Punte euro-asiatică în chirurgia cardiovasculară

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 1 septembrie 2017

     Peste 600 de participanți din Europa, SUA, America de Sud, Australia, Marea Britanie, Japonia vor participa, în perioada 21–24 septembrie, la Iași, la cea de-a 13-a reuniune anuală de chirurgie cardiovasculară a Euro-Asian Bridge Society (EABS). Prof. dr. Grigore Tinică, președinte și membru fondator al EABS explică motivele care au stat la baza înființării unei societăți-punte de chirurgie cardiovasculară între Europa și Asia, precum și câteva din temele care se vor discuta la congresul din septembrie, de la Iași.

 

 

     La nivel mondial sunt mai multe societăți profesionale în sfera chirurgiei cardiovasculare. De ce încă una?
     Într-adevăr, există mai multe societăți în acest domeniu: există o societate asia­tică, care este în general dominată de japonezi și sud-coreeni, există două societăți americane – Society of Thoracic Surgeons și American Association for Thoracic Surgery –, două societăți europene oarecum prietene, dar și rivale, care acoperă în special Europa de Vest. Ceilalți au rămas cumva în afara acestora, pentru că este foarte greu să penetrezi într-o societate profesională cu anumite tabieturi. Euro-Asian Bridge Society încearcă să unească două lumi oarecum diferite, Europa și Asia, care au abordări diferite asupra multor tratamente. În acest moment, EABS reunește specialiști din domeniul chirurgiei cardiovasculare din 23 de țări din regiunea euro-asiatică. Deși, inițial, s-a gândit o societate pentru țările din sud-estul Europei, Balcani și Orientul Mijlociu, Asia, cu timpul au devenit membri și chirurgi din alte țări, cum ar fi: Spania, Portugalia, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Japonia.
     Ce s-a dorit prin înființarea acestei societăți?
     Lumea occidentală s-a uitat de multe ori cu superioritate la cealaltă parte a lumii, o lume care nu îndrăznea cumva să-și prezinte rezultatele. Sunt zone ale lumii, cum ar fi China și India, spre exemplu, care, pentru că au resurse ceva mai limitate, au simplificat multe din procedurile chirurgicale. De cealaltă parte, în țările occidentale, având în vedere avalanșa foarte mare de tehnologie, multe proceduri chirurgicale s-au tot complicat – încet, încet omul, medicul, fiind exclus din procesul chirurgical și înlocuit de multe ori cu mașini. Mașina este mașină, dă eroare. Și atunci, această societate încearcă să ne readucă cu picioarele pe pământ. Să vedem și ce fac cei mulți, dar și ce fac cei bogați. Punem față în față două moduri de abordare a aceleiași probleme. Marea majoritate a populației globului pamântesc este concentrată în Asia și este foarte interesant cum chirurgii din această parte a lumii pot simplifica foarte mult actul medical.
     Considerați că această simplificare este în favoarea sau în defavoarea actului medical?
     De multe ori este un avantaj pentru actul medical, dar la fel de mult poate fi un dezavantaj. În discuțiile pe care le vom purta în cadrul congresului, vom încerca să analizăm avantajele și dezavantajele pentru fiecare metodă de tratament. Vor participa la aceste discuții medici chirurgi, anesteziști, cardiologi, medici de familie, studenți și rezidenți. Dacă se poate face o intervenție chirurgicală și se poate salva viața unui om printr-un procedeu simplificat, atunci ea este binevenită pentru pacientul respectiv. Lipsa accesului la orice tratament este mult mai nefavorabilă decât accesul la un tratament limitat. La un moment dat, la un congres, un chirurg din America de Sud a vorbit despre chirurgia coronariană pe cord bătând. Este foarte bine, numai că nu trebuie să se uite faptul că, mai întâi, această metodă a fost blamată. Primul care a descris-o și a utilizat-o a fost Vasili I. Kolesov (1904–1992) din Leningrad (n. red.: în prezent, Sankt Petersburg), care la începutul anilor ʼ60 propunea bypass-ul aortocoronarian pe cord bătând. În 1964, la 25 februarie, tot el a făcut prima intervenție de acest fel. De la acea dată, până la 9 mai 1967, singurul loc din lume unde se efectuau aceste intervenții era departamentul de chirurgie condus de el. Ei, la al treilea congres unional al chirurgilor, care s-a ținut la Chișinău în 1970, el a fost blamat de participanți, majoritatea spunând că nu se poate realiza așa ceva. La peste 20 de ani distanță, în anii ʼ90, această metodă de tratament a ajuns să fie utilizată la scară largă până și în țările occidentale. Acesta este doar un exemplu de abordare care la început a părut stranie, dar în timp a devenit o metodă descrisă în ghiduri și practicată la scară largă.
     Prin ce diferă reuniunile EABS față de cele ale altor societăți?
     La reuniunile noastre se promovează în primul rând toleranța. Nu de puține ori mergi la un congres și la final ai impresia că n-o să poți face intervenția prezentată acolo, pentru că ea costă 200.000 de euro, de exemplu. Și vii acasă cu o stare de nemulțumire. La multe congrese occidentale, 1% din procedurile prezentate acolo țin capul de afiș la 95% din prezentări. Dar viața bate filmul. În viața reală lucrurile nu stau chiar așa cum sunt ele prezentate acolo. Noi tocmai acest lucru vrem să facem, să prezentăm activitatea chirurgicală așa cum este ea în viața de zi cu zi. În chirurgia cardiovasculară, foarte rar se întâmplă să faci într-un fel astăzi o procedură, iar mâine ai aruncat-o și o faci altfel. Iei un element de acolo, unul de dincolo și când poți, simplifici, realizând chiar economii, fără ca actul medical să sufere.
     Ce teme vor fi dezbătute anul acesta?
     Vom discuta despre noile tehnologii pentru minimalizarea accesului chirurgical, care sunt implementate în partea occidentală, dar și în Orient. Clasic, multe operații încă se fac prin sternotomie mediană, dar între timp s-au dezvoltat tehnologii care permit incizii mult mai mici – de la 1 cm până la 5–7 cm –, care permit un abord minim invaziv. Se vor discuta aceste probleme prin prisma experienței medicilor din diferite țări, prezenți la congres. Lucrurile acestea vor fi puse în oglindă cu chirurgia clasică. De asemenea, vor fi abordate noi tehnologii de implantare a valvelor atât pentru cea aortică, care deja devine o obișnuință în mai multe țări, cât mai ales a valvei mitrale, aflată încă în studiu. Și aici vor fi prezentate o serie de rapoarte din SUA. În cadrul congresului va avea loc și al treilea simpozion internațional de chirurgie cardiacă pediatrică, cu sprijinul Ministerului Sănătății din România și cu Policlinico San Donato din Italia, care de mai bine de trei ani derulează un program de dezvoltare a chirurgiei cardiace pediatrice în țara noastră.
     Ce înseamnă echipă în chirurgia cardiovasculară?
     Este un nou concept de abordare a pacientului cardiovascular – heart team –, pe care îl vom discuta și la acest congres. Dacă înainte lua decizia chirurgul sau cardiologul, acum, potrivit acestui concept, intră în discuție și anestezistul și internistul, electrofiziologul, cardiologul pediatru, neonatologul și chiar psihologul, după caz. Pentru că mulți din pacienții copii, de exemplu, au, în afară de malformațiile congenitale cardiace și malformații ale altor organe și sisteme. Și trebuie tratați în toată complexitatea lor. Multe proceduri converg, proceduri chirurgicale cu proceduri medicale, iar chirurgul, care este un medic mai invaziv, trebuie să discute cu internistul, de exemplu, care este un medic mai puțin invaziv, un medic mai blând. Sunt mai multe concepte care se discută aici. Se întâmplă de multe ori, în această eră a supraspecializării, ca un medic să trateze pacientul de ureche, altul de ochi, altul de picior. Fiecare medic luat separat știe foarte multe lucruri, e greu însă să-i pui pe toți la un loc și să formezi o echipă. Prin conceptul „heart team” se urmărește tratarea nu numai a bolii în sine, ci și a pacientului.
     Nu ați spus nimic despre asistentele medicale. Ce rol au acestea în cadrul echipei?
     Și asistentele medicale au un rol important în cadrul „heart team”, pentru că multe proceduri sunt indicate de medic, dar sunt executate de asistenta medicală. Pentru binele și succesul tratamentului pacientului, este foarte importantă această punte între medic și asistentul medical. Vor fi în cadrul acestui congres și sesiuni dedicate asistentelor medicale care lucrează cu pacienții cardiovasculari atât din secțiile de terapie intensivă, cât și din cele de chirurgie, cardiologie. Asistentele vor împărtăși din experiența lor, iar medicii vor vorbi despre ceea ce vor ei de la acestea sau de la personalul sanitar mediu. De aceea spun că noi avem toleranță și față de alte națiuni și față de alte politici, religii, culori, dar și față de alte profesii, meserii. Pentru noi este egal și medicul și asistenta, pentru binele pacientului.
     Ce invitați din străinătate vor veni la congres?
     – Alături de specialiști din România, la acest congres vor fi prezenți peste cincizeci de lectori din: Statele Unite ale Americii, Japonia, China, Australia, Marea Britanie, Rusia, Brazilia, Grecia, Italia, Croația, Austria, Germania, Polonia, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Israel, Suedia, Belgia, Egipt, Liban, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova. Sunt somități în domeniul chirurgiei cardiovasculare și al cardiologiei. Va veni, de exemplu, dr. Georges B. Tedy, președintele Euro-Asian Bridge Society în 2015–2016 și președintele Societății libaneze de chirurgie cardiacă în perioada 2014–2016. De asemenea, va fi prezent dr. Kosmas Tsakiridis, șeful Departamentului cardio-toracic al Spitalului „Sf. Lukes” din Salonic, Grecia, în perioada 2010–2016. În prezent, acesta lucrează și la Spitalul privat „Kyanous Stavros” din Salonic. Apoi, va veni prof. dr. Lorenzo Menicanti, directorul Departamentului de chirurgie cardiacă și director științific la IRCCS Policlinico, Spitalul Universitar San Donato din Milano, Italia. De asemenea, prof. dr. Alessandro Frigiola, codirector al Zonei de chirurgie cardiacă și șef al Cooperării intenționale. Este unul dintre cei mai importanți experți în chirurgia cardiacă pentru boli cardiace congenitale și dobândite atât pentru copii, cât și pentru adulți. Și mulți alții, personalități pe zonele lor de competență.


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.