Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Graniţele din medicină

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 29 mai 2015

Aflat la a treia ediţie, Congresul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ (28–30 mai 2015, Palatul Parlamentului) promite să fie de două ori mai amplu şi mult mai aplicat decât anul trecut. Programul cuprinde o serie de sesiuni care discută patologii aflate la graniţa între două sau mai multe specialităţi, prezentări de cazuri clinice comentate de experţi, cursuri ce abordează medicina bazată pe dovezi, citirea şi interpretarea studiilor clinice, la care se adaugă sute de postere ştiinţifice prezentate în format electronic. Peste trei mii de medici de diferite specialităţi, rezidenţi şi studenţi şi-au anunţat deja prezenţa la manifestarea interdisciplinară. Prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele congresului, ne-a oferit mai multe detalii.

 

 

   Ce vă propuneţi prin această manifestare? Ce aduce nou faţă de alte evenimente de profil?
   Ideea acestui congres a fost să extin­dem educaţia medicală pe care noi o facem în universitate către medicii de diferite specialităţi, adică dezvoltarea universităţii spre partea de educaţie medicală continuă, care era mai degrabă apanajul unor societăţi profesionale. Ca atare, în colaborare cu aceste societăţi profesionale, a apărut ideea organizării Congresului UMF, iar anul acesta, la a treia ediţie, contăm pe o participare record: dacă în 2014 am avut în jur de 2.500 de participanţi, anul acesta avem deja 3.400 de înscrişi pe site-ul congresului. Am extins, de asemenea, foarte mult programul. Dacă anul trecut evenimentul s-a desfăşurat în paralel în două săli, acum avem patru săli. Remarcăm că interesul comunităţii academice pentru comunicarea noutăţilor ştiinţifice în domeniul în care lucrează este mult mai mare ca în anii trecuţi şi este normal, deoarece congresul capătă din ce în ce mai mult imagine la nivel naţional şi nu numai. Programul ştiinţific este structurat în sesiuni de conferinţe cu caracter educaţional pe perspective interdisciplinare – cum spune şi titlul complet al manifestării. De ce perspective interdisciplinare? Fiindcă, până la urmă, zona cea mai puţin acoperită din medicină, în general, este zona de graniţă dintre diferite specialităţi. Prin urmare, încă de când am iniţiat acest congres, ne‑am propus să acoperim din punct de vedere educaţional zona de graniţă dintre diferite specialităţi. Practic, fiecare sesiune acoperă câte o zonă de graniţă între două sau trei specialităţi. Sunt sesiuni comune între cardiologie şi endocrinologie, ortopedie şi reumatologie, ortopedie şi oncologie etc. Evident, patologia oncologică este prezentă în multe dintre sesiuni, pentru că patologia oncologică este ea însăşi o patologie de graniţă între diferite specialităţi, cancerul fiind o boală sistemică, aşa cum ştim. Şi cu abord sistemic, totodată, din multiple specialităţi care tratează cancerul şi consecinţele lui.

 

Legături importante pentru universitate

 

   Printre lectori se află mai mulţi invitaţi din străinătate. Cu ce subiecte vin ei la Bucureşti?
   Avem în jur de 13 invitaţi din străinătate care vor conferenţia în cadrul congresului. Şase dintre ei vor primi titlul de doctor honoris causa al universităţii noastre, ca şi profesorul Alexandru Irimie, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Invitaţii străini sunt personalităţi remarcabile de la universităţi importante din Europa şi SUA şi vor vorbi, în sesiunile plenare, despre ce e mai nou în domeniul lor de activitate. Printre cei care vor primi titlul de doctor honoris causa se află prof. dr. Jean Michel Cardot (Franţa), specialist în biofarmacie, care va aprofunda acest concept într-o prelegere. Prof. dr. Guy Frija (Franţa), o personalitate de excepţie din domeniul imagisticii, va discuta provocările actuale ale imagisticii în contextul medicinii personalizate. Prof dr. Milan Hora (Cehia), urolog, va vorbi despre tratamentul chirurgical al tumorilor renale. Tot urolog este şi prof. dr. Axel Heidenreich (Germania), care va vorbi despre cancerul de prostată şi standardele curente şi perspectivele viitoare în tratamentul acestuia. Abe Fingerhut (Franţa), chirurg, va ţine o conferinţă despre afecţiunile tractului biliar. Miklós Szendrői (Ungaria) este ortoped şi va vorbi despre tratamentul sarcoamelor localizate în ţesuturile moi. Toţi vin din centre universitare de prestigiu din Franţa, Germania, Ungaria, Cehia şi majoritatea au funcţii importante de conducere în societăţile profesionale de la nivel naţional sau european, adică reprezintă nişte legături foarte importante pe care universitatea le poate dezvolta în viitor pentru programe educaţionale şi de cercetare între universităţi din Uniunea Europeană.

 

Un congres fără taxă de participare

 

   Cui se adresează această manifestare?
   În primul rând, congresul are un caracter educaţional foarte puternic. Ne adresăm oamenilor tineri care urmează să termine facultatea de medicină, studenţilor din anii terminali, şi celor care abia au intrat în specialitate şi încep să se confrunte cu această patologie de graniţă, interdisciplinară. Dar ei nu reprezintă singurul grup-ţintă al congresului, care are multe de oferit şi medicilor specialişti din diferite specialităţi, chiar şi celor cu mai multă experienţă. Şi medicii de familie sunt interesaţi de această patologie de graniţă. Sunt sesiuni care pleacă de la partea cea mai simplă a lucrurilor, pe înţelesul tuturor, şi merg la lucruri ceva mai avansate în aşa fel încât fiecare să-şi găsească ce are nevoie în cadrul congresului. De aceea ne-am şi extins la patru săli, cu sesiuni în paralel, astfel că fiecare poate să-şi aleagă locul în care se simte mai puţin pregătit sau vrea să afle informaţii suplimentare despre patologia respectivă.
 
   E puţin surprinzător că un congres de asemenea dimensiuni nu are nicio taxă de participare. De ce aţi ales ca accesul să fie liber?
   În viziunea conducerii universităţii, educaţia pe care universitatea o pune la dispoziţia medicilor trebuie să fie gratuită. Este rolul nostru de a învăţa medicii şi de a face educaţie în masă la nivelul medicilor şi colegilor noştri. De fapt, acest proces nu este unidirecţional: şi noi învăţăm, la rândul nostru, de la cei care participă la acest congres. Fiecare sesiune are dedicată o parte de cel puţin 10–15 minute de discuţii. Şi fiecare sesiune, care constă în patru conferinţe, are doi moderatori, care au tocmai rolul de a iniţia discuţii între lectori şi public, de a stimula sala să pună întrebări, să îşi spună experienţa personală, de a comenta asupra conferinţelor respective. Aceasta este educaţia modernă pe care noi o promovăm.

 

Medicină bazată pe dovezi

 

   Mi-a atras atenţia din program cursul dedicat medicinii bazate pe dovezi.
   Într-o sală, pe toată durata congre­sului, se vor desfăşura proiecte educaţionale. Le-am găsit locul în cadrul congresului fiindcă atingeau tocmai această sferă interdisciplinară. Unul dintre cursuri este legat de medicina bazată pe dovezi, care nici măcar nu mai este suficient să spunem că e interdisciplinară. Medicina bazată pe dovezi şi cum trebuie să gândeşti un articol în momentul în care îl citeşti sau în momentul în care vrei să scrii, sau cum trebuie să analizezi tot ceea ce este publicat la ora actuală în medicină, care înseamnă zeci de mii de articole pe zi, formează deja o ştiinţă separată. Şi atunci încercăm să oferim medicilor instrumentele prin care să ştie mai bine cum să citească articolele, să găsească în ele ce e mai important, informaţia care să le dirijeze practica medicală şi, totodată, cum să scrie un articol în momentul în care încep să se dezvolte şi în această direcţie, a cercetării ştiinţifice. Acesta este rolul cursului şi de aceea îl integrăm pentru o jumătate de zi, trei sesiuni de o oră şi jumătate, în cadrul congresului.
 
   Este suficient de bine cunoscut şi de asimilat conceptul medicinii bazate pe dovezi în România în acest moment?
   Încă nu. Totuşi, s-a dezvoltat foarte mult în ultimul timp, iar societăţile profesionale au început să organizeze tipul acesta de sesiuni pe care le-am integrat şi noi în cadrul congresului. Dar e loc de mult mai mult. Şi faptul că am invitat să vorbească la congres oameni cu experienţă în ceea ce numim citirea critică a studiilor clinice şi interpretarea critică a studiilor clinice sperăm să ne ajute să contribuim la înţelegerea acestui concept. Oamenii cu experienţă vor explica lucruri de tipul: uite, când citeşti un articol ştiinţific şi, de exemplu, te uiţi la analiza de subgrupuri, să ştii ce înseamnă o analiză de subgrupuri şi să ştii că acolo până la urmă nu e un răspuns definitiv din punct de vedere ştiinţific şi e doar o ipoteză care poate să se nască din acea analiză de subgrupuri. Sau, în momentul în care ţi se prezintă rezultatele şi ţi se dă reducerea de risc relativ, această modalitate de prezentare a rezultatelor, chiar dacă poate facilita obţinerea de rezultate pozitive într-un anumit studiu, are multe limite şi nu e suficient să se prezinte doar această reducere de risc relativ, e nevoie şi de alţi parametri pe care să-i găseşti în articolul respectiv ca să fie de calitate. Astfel de lucruri vom discuta, în ideea de a învăţa un doctor obişnuit care citeşte un articol ce trebuie să extragă de-acolo şi în ce mod informaţia poate să-i ghideze sau să îi modifice practica clinică curentă.
 
   O parte din sesiuni includ şi prezentări de cazuri clinice discutate de experţi. Aţi simţit nevoia de a da un caracter mai aplicat congresului faţă de ediţia anterioară?
   Exact. Aceste sesiuni fac parte dintr-un proiect cu finanţare europeană, a cărui idee a fost să facă o întrepătrundere mai bună între partea teoretică şi partea practică. Prin urmare, vor fi conferinţe teoretice, puneri la punct pe un anumit subiect, urmate de cazuri ilustrative comentate atât de experţi, cât şi de către audienţă. Şi sesiunea de cazuri clinice, şi sesiunea de medicină bazată pe dovezi sunt noutăţi în cadrul programului din acest an, care, crescând practic de două ori în amploare, ne-a permis această dezvoltare spre o mai mare aplicabilitate.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC