Newsflash
Interviuri

Dr. Sandra Alexiu: „Să ne fie lăsată iniţierea unor tratamente pentru pacienţii noștri cronici”

de Florentina Ionescu - mar. 18 2022
Dr. Sandra Alexiu: „Să ne fie lăsată iniţierea unor tratamente pentru pacienţii noștri cronici”

Președintele Asociaţiei Medicilor de Familie București-Ilfov speră ca Medicina de Familie să fie mai apreciată odată cu ridicarea stării de alertă sanitară de pe teritoriul României.

sandra alexiu facebook

CARTE DE VIZITĂ:

• Medic primar Medicina familiei.
• Președinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov (AMFB).
• Membru în Grupul de Vaccinologie al SNMF, membru de onoare al Societății Române de Microbiologie, membru WONCA, membru ESPID.
• Coordonator al Conferinței AMFB „Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare”.

Care este condiţia medicului de familie în România, la momentul actual?

Avem în spate doi ani de pandemie în care am reușit să surclasăm niște bariere și am arătat măsura profesionalismului și a profesiei noastre. (...) În perioada de la începutul pandemiei, în starea de urgență, când nu funcționau spitalele, ambulatoriile, când medicii respectivi nu puteau prescrie medicamentele pacienților oncologici sau diabetici, noi am fost unicii prescriptori.

În acești doi ani sper că am arătat că putem să facem acest lucru fără să mai fim constrânși de niște documente care nu fac decât să crească birocrația. De asta sper că, odată cu ridicarea stării de alertă și întrucât vom semna un nou contract de la 1 aprilie, se va ține cont de acest lucru. Sperăm cu optimism ca noua listă de medicamente compensate să aibă toate aceste restricții îndepărtate și să ne putem vedea de treabă.

Statutul medicului de familie

Unde se situează Medicina de Familie la capitolul finanţare?

În ceea ce privește finanțarea, stăm la fel de prost. Cu toate că am fost implicați în pandemie din prima zi și am fost toți la cabinete, nu am avut, ca alți medici, perioade în care nu am lucrat. Noi nu am beneficiat de sporuri legate de pandemie, nu am beneficiat de facilități, nici de materiale furnizate de statul român ca să putem face față acestei perioade. Mai mult, toate modificările de contract apărute – deci toată finanțarea oferită și clamată suplimentar – nu se referă nicidecum la recunoașterea și plata corespunzătoare a muncii noastre, ci la finanțarea unor activități suplimentare. Cu alte cuvinte, am fost platiți la fel de prost, doar pentru muncă mai multă! (...) Noi nu am avut o creștere a finanțării legat de activitatea noastră de rutină, ci au fost creșteri de finanțări pe anumite puncte care au însemnat muncă suplimentară. Nu suntem plătiți mai bine și nu au existat indexări sau creșteri ale valorilor de puncte pentru o mai bună finanțare a medicinei de familie, față de alți ani, și nici de sporuri. Faptul că suntem privați, și nu bugetari, ne scoate din sfera de importanță acordată serviciilor publice, ori asta lasă în permanență subfinanțată asistența medicală primară. 

Cum îi va afecta ieșirea din starea de alertă sanitară pe medicii de familie?

Speranța mea este să fie o situație mai bună din punct de vedere al aprecierii specialității de medicină de familie. Ridicarea stării de alertă înseamnă ceva mai multă libertate de mișcare pentru pacienți și, în același timp, revenirea la obiceiurile de dinainte. Eu sper să învățăm cu toții[ceva] din acești doi ani, dar mai ales cei care decid pentru noi, și să terminăm cu toate aceste restricții care au fost obligatorii înainte de pandemie. Trebuie să limităm referirea pacienților doar pentru a obține niște scrisori medicale care să prelungească tratamentele. Sper să ne fie lăsată și nouă inițierea unor tratamente pentru pacienții noștri cronici pe care îi depistăm și îi monitorizăm, astfel încât să fie trimiși mai departe în sistem, în ambulatoriu sau în spital, doar dacă apar complicații sau dacă sunt comorbidități de care trebuie să se țină cont în tratamentul lor. (...)

Sunt multe exemple de medicamente pe care noi, la ora actuală, nu le putem prescrie ca tratament inițial. Trebuie să plimbăm pacientul, ca să primească de undeva o prescripție și noi doar să o continuăm. Lucrul ăsta trebuie să se termine. Suntem perfect competenți, exact ca și colegii noștri care au emigrat în alte țări cu sisteme de sănătate mult mai așezate, să inițiem tratamentul pacienților cu BPOC și astm bronșic, cu hipertrofie benignă de prostată, cu diabet zaharat de tip 2 necomplicat sau hiperuricemie, hipotiroidii, osteoporoză sau alte patologii. Este rușinos ca în secolul 21 să nu avem voie să recoltăm frotiu Papanicolau sau să nu ni se permită manevre elementare care fac parte integrantă din pregătirea noastră academică. 

Care ar fi scenariile posibile, în viziunea dvs.?

Dacă ar fi să răspund cum o să ne afecteze ieșirea din starea de alertă, există două posibilități: să ne întoarcem exact de unde am plecat, fără să se țină cont de ceea ce am obținut și am câștigat prin implicarea noastră în pandemie; sau să existe decidenți suficient de lucizi care să înțeleagă că este momentul să apară o schimbare în specialitatea noastră. Găsesc că a doua posibilitate este încă o speranță prea îndepărtată.

Teleconsultaţiile, un mare câștig din pandemie

Ce se va întâmpla cu telemedicina? Va mai exista un cadru legal pentru ca medicii de familie să o poată folosi în continuare?

Sigur că da. Telemedicina este unul dintre marile noastre câștiguri în pandemie. Până la apariția primelor cazuri de COVID-19, noi nu aveam voie în România să facem teleconsultații, deși o cerusem de multe ori. (...) În momentul în care a apărut pandemia de COVID-19 și a fost nevoie să trecem la teleconsultație, am devenit brusc competenți pentru acest lucru, ceea ce ne-a bucurat, pentru că a fost, de fapt, o confirmare. S-au găsit soluții tehnice pentru asta, și din partea medicilor, și a pacienților. De-altfel, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a inclus-o în pachetul de bază.

Acum, ce pacienţi pot beneficia de teleconsultaţie?

În contractele noastre care vor continua de acum înainte, teleconsultația rămâne pentru pacientul cronic, care nu poate să vină foarte ușor la cabinet, care nu se poate deplasa. El poate fi consultat prin orice fel de consultație video-telefonică sau prin internet și poate primi rețeta online, pe care noi putem să i-o emitem și să i-o trimitem pe e-mail sau în diverse aplicații. (...)

De asemenea, în contractul-cadru rămâne stabilit că medicul de familie poate face teleconsultație în cazul pacienților care prezintă un anumit risc epidemiologic. Dacă se suspectează că este vorba despre o afecțiune care îi poate pune în pericol pe cei din jur, fiind contagios – fie că e vorba de o suspiciune de COVID-19, gripă, varicelă sau de altă boală contagioasă – , putem să discutăm cu el prin teleconsultație. Putem să emitem o rețetă pe care pacientul s-o primească, să dispunem, dacă este nevoie, de tratament la domiciliu, de izolare, concediu medical ș.a.m.d.

Avantajul nostru, de a fi în centrul sistemului și în jurul pacientului, aduce după sine și această obligaţie de a crea o foarte bună relaţie cu ceilalţi medici care ne îngrijesc pacienţii.

Invitaţi de marcă

Ce vor găsi colegii dv. în programul Conferinţei „Echilibrul delicat între știinţă, artă și comunicare”, care va avea loc în perioada 23-26 martie?

În acest an avem doi invitați care, deși sunt români, nu mai sunt în România de foarte multă vreme. Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase, Microbiologie și Genetică moleculară la Universitatea din Pittsburg, este invitat cu o radiografie foarte abruptă a peisajului românesc în luptă cu pandemia. Îl avem [invitat] pe doctorul Ionuț-Gabriel Funingănă, de la Cambridge, care vine cu noutăți despre importanța recunoașterii rapide a simptomelor și semnelor de alarmă asociate cancerelor ginecologice.

Avem o sesiune de parteneriat cu Spitalul Acibadem din Istanbul: în fiecare an avem invitați de aici care fac prezentări cu videoendoscopii sau lucrări de imagistică, extrem de interesante, cu filmări din timpul consultațiilor. Ei ne arată lucruri moderne referitoare la terapie, astfel încât medicii de familie să știe ce li se întâmplă pacienților care ajung în astfel de clinici, cu diverse patologii.

Post-conferinţă vor urma două cursuri. Ce teme abordează?

Duminică, 27 martie, în ziua de post-conferință, sunt prevăzute două cursuri la care participarea este gratuită. Un curs este despre problemele cardiologice ale pacienților cu diverși factori de risc. Acesta este după-amiază. Iar dimineață, împreună cu profesorul Mihai Craiu, am gândit un curs care să se axeze pe problematica obezității la copil, abordată de echipa lui. 

Vor fi și sesiuni ale unor keynote-speakeri. Cine sunt aceștia?

Avem sesiuni cu keynote-speakeri în fiecare zi. În deschidere este profesor doctor Cătălina Poiană, miercuri, 23 martie. Joi este profesorul Nicolae Hâncu [ce va vorbi] despre tratamentul revoluționar al obezității. Vineri, keynote-speaker este colegul nostru Cristian Sever Oană, cu o prezentare despre reziliența cabinetelor de medicina familiei în pandemie.

Sâmbătă, în ultima zi a conferinței, este doctorul Ionuț-Gabriel Funingănă. În fiecare zi, de la ora 09:00 la 09:30, un keynote-speaker deschide conferința, după care evenimentul se împarte în două săli, în paralel, și programul poate fi vizionat online. (...) Medicii au la dispoziție programul pe site-ul conferinței, conferintemf.ro, ca să își aleagă sesiunile la care doresc să participe.

Ce mesaj le transmiteţi colegilor dv. medici de familie?

Le urez să rămână optimiști și să continue să spere și să lupte, ca specialitatea noastră să-și reia locul pe care îl merită în sistemul de sănătate.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe