Urmăresc cu interes direcțiile trasate de președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan. Pentru că sunt un fan al prevenției (e bine știut că mai bine previi decât să tratezi), m-am bucurat să constat că în acest an se pune un accent și mai mare pe prevenție. Din păcate, bonusul de performanță nu este unul motivant: pentru acordarea acestor bonusuri trebuie să ai minimum 1.000 de servicii de prevenție/an la persoane peste 40 de ani. 

Dacă ai o listă mică de pacienți, e greu să atingi acest prag. Aici vor fi avantajați tocmai cei cu liste mamut, de 3.000-4.000 de pacienți. Poate dacă s-ar stabili un procentaj din numărul de pacienți de pe listă care să fie incluși în prevenție, ar fi mai corect și fără discriminări, astfel încât toți medicii de familie să aibă șanse la aceste bonusuri de performanță acordate de CNAS.

La țară lucrurile stau altfel

În rural, noi, medicii de familie, suntem puși în situația de a rezolva foarte multe cazuri de mică chirurgie, cazuri care în oraș ar ajunge la cabinetele de chirurgie sau chirurgie plastică. De multe ori pacientul îmi spune: „Domnule doctor, nu mă mai trimite la oraș; rezolvă-mă matale aici la cabinet, că n-am bani de transport și nici timp pentru a merge în oraș la policlinică sau la spital”. Așa am ajuns să am cazuri mai speciale rezolvate la mine la cabinet, la țară. 

De regulă, aceste cazuri necesită multe vizite medicale pentru toaletă și schimbat pansamentul și pentru ajustarea tratamentului. De exemplu, am cazuri cu picior diabetic rezolvate la cabinet, sau plăgi tăiate, contuze ori arse. Poate că cel mai solicitant caz a fost cel al pacientei care revine din spital după două săptămâni de internare la chirurgie, unde a fost tratată pentru un abces subfrenic drept, cu un orificiu în peretele abdominal (locul unde era montat tubul de dren abdominal). 

Am toaletat, pansat și monitorizat cazul timp de circa trei săptămâni la domiciliu, întrucât pacienta nu era deplasabilă. Într-un alt caz am tratat până la vindecare o plagă arsă grad 2/3 la un copil de 4 ani care a călcat pe bitum încins. E drept că primul consult medical a fost la UPU în spital, dar ulterior copilul a fost tratat de mine în cabinet până la vindecare (circa 15 vizite). 

Servicii complexe, plăți insuficiente

Pentru aceste tratamente complexe și de durată sunt plătit cu doar 95 de lei per total (5,50 puncte pentru consult X 8 lei per punct + sporul de medic primar/consult + 5 puncte pentru toaletă și pansament X 8 lei). Această plată se încasează doar la prima vizită, iar la următoarele vizite la cabinet nu mai sunt plătit deloc. 

Deci întreaga sumă de 95 de lei este pentru un caz medical care poate necesita și până la două-trei săptămâni de tratament și supraveghere medicală. Iar cei 95 de lei nu sunt banii mei de buzunar, pentru că din banii respectivi plătesc și asistenta și dările la stat.

Personal, consider că aceste servicii ar trebui să fie mult mai bine plătite, întrucât sunt cazuri care consumă timp, energie și materiale. Ca să nu mai spun că sporul de rural ar trebui mărit considerabil dacă dorim ca medicii tineri să meargă la țară. Altfel ne vom trezi că deșerturile medicale, zonele de la țară fără medici de familie, vor crește de la an la an.