Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Dr. Romina Sima: „Contracepţia, o dovadă de civilizaţie”

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 24 septembrie 2021

Cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei, marcată la 26 septembrie, am vorbit cu șef lucr. dr. Romina Sima. Specialistul subliniază că, înainte ca medicul să prescrie contraceptive hormonale, pacientele au nevoie în primul rând de un consult ginecologic.

Romina Sima este medic specialist Obstetrică-Ginecologie la Maternitatea Bucur. Totodată, este șef de lucrări Obstetrică-Ginecologie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Printre ariile sale de expertiză se numără ultrasonografia în Obstetrică-Ginecologie, histeroscopia și laparoscopia. Oferă consultaţii și la Enayati Medical City.

Romina Sima medic ginecolog ziua mondiala a contraceptiei 2

Cum se definește contracepţia în 2021?

Contracepţia în zilele noastre reprezintă o dovadă de civilizaţie. Este o metodă prin care pot fi combătute situaţii delicate, chiar neplăcute pentru femeie sau cuplu, cu consecinţe. Este o metodă care a avut un progres semnificativ în timp. Dacă în Antichitate femeile încercau să se protejeze de sarcini nedorite cu „sâmburi de la diferite fructe”, în 1855 a fost inventat prezervativul de cauciuc şi în 1930 a fost prezentat primul contraceptiv; acum există o gamă largă de produse contraceptive. Cel mai important este ca pacienta să fie informată şi să aleagă în deplină cunoștinţă, împreună cu medicul, metoda cea mai potrivită. Deci, aş preciza că pentru anul 2021, contracepţia reprezintă o posibilitate de a planifica sarcinile în funcţie de criteriile medicale, sociale, economice sau culturale.

Ce rol are ginecologul în educaţia privind metodele contraceptive?

Rolul medicului ginecolog în alegerea tratamentului contraceptiv este esenţial. Dacă pacientele se pot informa din mass-media sau de pe
internet despre diferite metode existente şi le pot utiliza fără mari riscuri pe cele de barieră, când discutăm despre terapii medicamentoase, acestea nu trebuie administrate fără a fi prescrise de specialist. Înainte de prescrierea unor contraceptive hormonale, pacientele au nevoie de un consult ginecologic. Anamneza este obligatorie pentru a identifica factorii de risc. Examinările clinice şi imagistice definesc diagnosticul, iar analizele de sânge permit obţinerea unor concluzii pentru tipul de contraceptiv ce poate fi utilizat. Acesta se alege individualizat şi pacienta este informată despre metoda de administrare, eventualele reacţii adverse şi posibilităţile de abordare. De asemenea, de la primele vizite, fetele tinere trebuie informate despre perioada fertilă, diferitele tipuri de metode contraceptive, fără a exista o jenă în a aborda aceste subiecte.

Efect optim cu dozaj redus

Care sunt cele mai noi metode contraceptive?

Cele mai actuale metode contraceptive sunt contraceptivele orale combinate, care au o dinamică fabuloasă referitoare la componentele estro-progestative şi optimizarea dozelor. Practic, nu reprezintă o modalitate nouă, dar pe piaţă apar continuu diferiţi compuşi care, cu dozaje reduse şi administrare facilă, oferă efectul vizat. În plus, s-au eficientizat dispozitivele intrauterine, care au mici rezervoare hormonale, progestative, iar acestea, pe lângă efect terapeutic pentru diferite patologii, au şi rol contraceptiv. De asemenea, pilulele de urgenţă au devenit din ce în ce mai utilizate şi, din acest motiv, sunt disponibile într-o paletă amplă. Mai adaug implanturile estrogenice subcutanate, care au o utilizare tot mai frecventă în ţările vestice.

Cum vă imaginaţi viitorul contracepţiei?

Putem presupune că vor fi administrări mai puţine ale medicamentelor cu eficienţă pe termen lung. Mijloacele contraceptive de barieră vor crea un disconfort şi mai redus partenerilor, iar dispozitivele intrauterine vor fi mai uşor de montat. Implanturile estrogenice subcutanate ar putea reprezenta și ele un element-cheie pentru viitor. Acestea ar putea fi optimizate pentru a reduce frecvenţa reacţiilor adverse.

Care sunt cele mai frecvente mituri despre metodele contraceptive pe care le-aţi auzit?

Cel mai frecvent mit este legat de alăptare. Majoritatea pacientelor consideră că nu pot avea o nouă sarcină cât timp alăptează. Este eronat și chiar periculos, mai ales pentru pacientele care au operaţii de cezariană şi rămân însărcinate foarte repede după intervenţii. Există riscuri majore pentru evoluţia sarcinii şi sănătatea maternă. Sunt foarte multe mituri legate de aşa-zisele metode tradiţionale care împiedică obţinerea unei sarcini. În special diferite ceaiuri sunt considerate „utile” pentru a evita concepţia sau pentru a avorta. Aceste metode trebuie descurajate, pentru că sunt periculoase şi sunt descrise chiar cazuri de decese materne.

Mamele minore, o problemă socială

Care sunt cele mai mari beneficii ale metodelor contraceptive?

Beneficiile sunt date de optimizarea momentului când familia doreşte un copil, de evitarea sarcinii la adolescente, dar şi de prevenirea bolilor cu transmitere sexuală. La fetele tinere şi foarte tinere, educaţia sexuală este importantă, iar alegerea unor metode contraceptive trebuie inclusă ca temă. Mamele minore reprezintă o problemă medicală şi socială, deoarece viitorul lor, dar şi al nou-născuţilor poate fi nefavorabil în afara unui mediu prielnic. Multe tinere solicită avort la cerere încă de la vârste mici, şi acest aspect trebuie prevenit. La fel şi pentru orice femeie. Este condamnabil să se ajungă la avorturi când sunt disponibile atâtea metode de prevenţie. Prezervativul, una dintre cele mai utilizate metode contraceptive, trebuie amintit şi ca mijloc de prevenţie a bolilor care se transmit pe cale sexuală. E bine să fie încurajată utilizarea acestuia mai ales în rândul tinerilor, în special cei cu relaţii instabile.

Care sunt cele mai mari temeri privind contracepţia?

Principalele motive de preocupare sunt legate, o dată, de ineficienţa metodelor şi, în al doilea rând, de consecinţe. Referitor la ineficienţă, nicio metodă [contraceptivă] nu este 100% garantată, dar se apropie ca proporţie, cu condiţia să fie aplicată corect. Pacientele se mai tem că, dacă utilizează contraceptive, ulterior nu mai pot avea o sarcină din pricina lor. Ele nu reprezintă o cauză, dar trebuie verificate alte motive de infertilitate. Alt subiect de procupare este legat de scăderea libidoului, câştigul ponderal sau partenerii deranjaţi de sterilete sau prezervative. Toate acestea pot fi explicate la o primă discuţie cu medicul, pentru a le elimina şi, de asemenea, pentru a expune eventualele reacţii adverse care pot preocupa pacientele.

Ce mesaj le transmiteţi pacienţilor de Ziua Mondială a Contra­cepţiei?

Să aibă mintea deschisă şi să se informeze din surse medicale adecvate. Este important să nu vadă contracepţia ca o metodă radicală, ca un păcat sau ca un subiect tabu. Fiecare percepe tema în funcţie de considerentele educaţionale şi culturale proprii. Informaţiile corecte vin de la medic şi se aplică diferit pentru fiecare pacientă sau cuplu. Se ţine cont întotdeauna de istoricul medical, patologia curentă şi planurile viitoare.

Citește și: Contracepția hormonală, dincolo de prevenirea sarcinii nedorite

Cel mai frecvent mit este legat de alăptare. Majoritatea pacientelor consideră că nu pot avea o nouă sarcină cât timp alăptează. Este eronat și chiar periculos.

Etichete: contraceptie dr. Romina Sima metode contraceptive

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.