Acum
14 ani, după ce şi-a încheiat rezidenţiatul, dr. Manuela Mona Lisa Miron s-a mutat înapoi în comuna natală, Podu
Turcului din judeţul Bacău. Studiase medicina la Iaşi şi avea de gând să se
stabilească într-un oraş mai mare, dar a vrut să fie aproape de părinţii ei
bolnavi. A fost primul medic al cabinetului de planificare familială din
localitate, de care se ocupă şi astăzi. Are aici peste două mii de pacienţi din
localităţi întinse pe o distanţă de 80 de kilometri, până la reşedinţa de
judeţ. În urmă cu doi ani, a împrumutat bani de la prieteni ca să îşi poată
deschide şi cabinet de medicina familiei.
–
Vin femei din toată zona. Nu numai din Bacău, comuna e limită de judeţ cu
Vasluiul şi cu Vrancea, vin paciente şi de-acolo. Fac contracepţie şi
consiliere pentru femei care în multe zone nu au nici semnal la telefonul
mobil, ca să nu mai spun de internet.
– Cum a fost începutul? A fost dificil să le
aduceţi pe paciente la cabinet?
– A
fost foarte greu, lumea nu ştia mare lucru despre ce înseamnă planificare
familială. Am avut noroc cu o asistentă descurcăreaţă, care a ştiut să atragă
lumea, iar, încetul cu încetul, s-a auzit din gură în gură despre cabinet,
despre ce se face. Am făcut atunci şi competenţa de planificare familială şi
consider că dau informaţii de actualitate în planificare familială, ultimele
noutăţi în domeniu la nivel internaţional. Am tot timpul grijă să mă
instruiesc.
– Sunt deschişi oamenii?
–
Sunt. Vin şi de la distanţe de 40–50 de kilometri. Asta şi pentru că, pe
planificare familială, există un program prin care femeilor din mediul rural li
se oferă gratuit contraceptive. Şi femeile au înţeles că este mai uşor să
previi o sarcină decât să ajungi să faci un avort. Cu atât mai mult cu cât la
spitalul din comună nu se mai fac avorturi de ceva ani.
– Nici din raţiuni medicale?
– Nu
se mai fac deloc. Sunt trimise la Bacău femeile cu probleme, cu iminenţă de
avort, cu avort spontan. Există ginecolog în spital, dar aceasta este politica
patronilor. Aşa a crescut adresabilitatea la cabinetul de planificare
familială. Noi oricum luptam împotriva avorturilor, dar, în momentul în care
femeile au fost puse în faţa situaţiei de a nu mai avea unde face, s-au adresat
şi mai mult cabinetului de planificare familială pentru a preveni sarcinile.
– Vin şi adolescente la cabinetul de
planificare familială?
–
Sigur. Avem şi un liceu în Podu Turcului. Iniţial, am mers noi din clasă în
clasă şi am încercat să facem educaţie sexuală, după care au început să vină
ele la noi, să vorbim cu fiecare în parte. Acum mergem mai rar, în limita
timpului, stau de dimineaţa până seara la cabinet.
– Ce v-a făcut să deschideţi cabinetul de
medicină de familie?
–
Întotdeauna am vrut să fac şi medicină de familie. În comună mai sunt doi
medici. Mi se spunea că nu este loc de-al treilea. În momentul în care, acum
doi ani, preşedinta CAS Bacău mi-a propus să deschid al treilea cabinet în
zonă, că mai e nevoie de un medic, am acceptat cu cea mai mare bucurie. Asta
mi-am dorit dintotdeauna să fac.
– Cum se împacă activitatea de la cabinetul de
planning cu cea de medicină de familie?
–
Când am început activitatea şi pe medicină de familie, am avut foarte multe
paciente care au venit la mine după ce îmi fuseseră cliente pe planning şi au
înţeles că pot să le ofer şi mai multe servicii. Am şi competenţă în
ultrasonografie generală, fac şi ecografii. Sunt inclusă şi în programul de
recoltare Papanicolau pentru depistarea cancerului de col uterin şi am ales, spre
deosebire de alţi colegi, să îmi recoltez singură lamele. Eu le transport la
Bacău, eu aduc rezultatele. Suntem într-o zonă defavorizată, cu posibilităţi
materiale mici, nu s-ar duce nimeni la Bacău să-şi recolteze.
– Din experienţa de până acum ca medic de
familie, cum se reflectă situaţia economică a pacienţilor în starea lor de
sănătate?
– E
o zonă săracă, foarte mulţi sunt asistaţi social, o mare parte sunt pensionari
cu pensii de 300–350 de lei. Din 1.400 de pacienţi pe lista de medic de familie,
un pic peste o mie sunt asiguraţi, dar nu am cerut niciodată bani nici de la
cei neasiguraţi. Sunt mulţi care vin să-i consult, îi diagnostichez, le dau
reţeta şi îmi spun că nu pot să şi-o cumpere, nici măcar compensată. Ca să nu
abandoneze tratamentul, încerc să găsesc variantele cele mai ieftine şi, în
acelaşi timp, eficiente. Cea mai mare problemă e lipsa banilor: trebuie să
jonglez prin medicamente, ca omul să şi le poată cumpăra, să nu rămână doar cu
o bucată de hârtie pe care să o păstreze ca amintire că a fost la doctor. Din
acelaşi motiv, am şi vrut să fac cât mai multe lucruri la cabinetul meu, în aşa
fel ca omul să nu fie nevoit să se ducă în altă parte şi să fie supus unor
cheltuieli în plus. Fac ecografii, teste rapide pentru bolile cu transmitere
sexuală, teste de sarcină, teste de menopauză, toate în cabinetul meu.
– Suntem în plină perioadă de vaccinare
antigripală. Aţi primit vaccinurile de la DSP?
–
Da, acum câteva zile, pe 2 sau 3 decembrie. DSP Bacău a dat câte 25 de
vaccinuri pentru fiecare medic de familie. Nu ştiu cum o să împart 25 de
vaccinuri la câţi pacienţi cu probleme cronice am sau la toţi cei care se
încadrează în criteriile de vaccinare. Din punctul meu de vedere, degeaba mi le
mai dă în ianuarie sau în februarie, când lumea nu o să mai vrea să se
vaccineze sau efectiv nu mai avem de ce vaccina, că trece sezonul de gripă. Mai
sunt unii care au copii la oraş sau care mai au cât de cât posibilităţi şi
şi-au cumpărat din farmacie şi-au venit să le facem, dar sunt foarte puţini.