Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Aceeași medicină în sisteme diferite

Viața Medicală
Bianca PÂNZARU vineri, 22 februarie 2019

Interviu cu col. dr. Bogdan Cîrciumaru, medic primar boli infecţioase la Spitalul Militar Central

p.15 -1
CARTE DE VIZITĂ:
■ Cursuri de Medicină Tropicală și Igienă la Școala Regală de Medicină Tropicală și Igienă, Londra
■ „Master of Science” în Boli Infecţioase la Colegiul Imperial de Medicină și Tehnologie, Londra
■ Curs de Patologie Tropicală pentru Medicii Militari, Amsterdam
■ Curs de Patologie Tropicală pentru Medicii Militari în Kiel, Germania
■ Stagiu clinic în Boli Infecţioase și HIV/SIDA finanţat de Societatea Europeană pentru Studiul Clinic al SIDA la Institutul de Boli Infecţioase și Tropicale, Milano
■ Activitate didactică

Col. dr. Bogdan Cîrciumaru, medic primar boli infecţioase la Spitalul Militar Central, are o carieră de 26 de ani și o experienţă bogată în domeniul didactic. Provenind dintr-o familie de medici, mama pediatru și tatăl orelist, doctorul Cîrciumaru a avut o copilărie în care visurile sale erau îndreptate către fizică și matematică, nicidecum spre medicină. Astăzi ne povestește cum este să îţi dedici întreaga viaţă profesiei de doctor.
Proveniţi dintr-o familie de medici. Părinţii v-au îndreptat spre medicină?
Am avut o copilărie normală. Nu le-am simţit foarte mult lipsa părinţilor, pentru că ei au știut cum să umple aceste lipsuri de acasă. Decizia de a da admiterea la medicină a fost una tardivă. Mie îmi plăcea fizica. Pe acea vreme, după treapta a doua din cadrul liceului, am făcut practică într-un atelier de reparaţii de autobuze. Perioada de practică m-a făcut să îmi dau seama că în acel atelier lipseau cu desăvârșire relaţiile interumane și că meseria de inginer nu este făcută pentru mine. Atunci le-am dat părinţilor mei vestea că mă voi îndrepta spre medicină.
Cum aţi descrie cariera dv.?
Una frumoasă. La începuturi am avut norocul de a fi coordonat de profesorul Florin Căruntu. În timpul rezidenţiatului am primit o bursă la Londra, la Școala de Boli Tropicale. Am făcut cursuri de boli tropicale în Amsterdam și în Germania. Acestea erau organizate în cadrul preaderării la NATO. Am participat și la un schimb de experienţă în Milano.
Cum este medicina în lume?
Medicina, în fond, este aceeași, sistemul medical este diferit. În ţările dezvoltate din estul Europei, sistemul medico-social este funcţional și îţi permite să te dezvolţi așa cum trebuie. Cred cu tărie că acesta este principalul motiv pentru care pleacă tinerii din ţară. Din păcate, sistemul din ţara noastră a intrat într-o fază în care nu mai există echilibru între actul medical în sine și birocraţie. S-a pierdut echilibrul în defavoarea pacientului, birocratizarea fiind excesivă. S-a pierdut și noţiunea de interdisciplinaritate. Ceea ce se întâmplă la nivelul societăţii se transmite direct și în sistemul medical.

Partea goală a paharului

De ce aţi ales să vă întoarceţi și să practicaţi medicina în România?
M-am întors pentru că am avut un contract cu viaţa aici. Familie, legătura cu armata. M-am gândit că, întorcându-mă aici, pot contribui la o direcţie mai bună a lucrurilor.
Și v-a ieșit planul?
Am încă speranţe!
Credeţi că se va schimba ceva?
Sper să se schimbe! Atunci când am început să lucrez în acest domeniu, lucrurile stăteau diferit și pentru că existau niște repere profesionale umane în dascălii noștri.
Ce v-a determinat să predaţi?
Sunt în învăţământ de aproximativ 20 de ani. Pentru a putea să îi înveţi pe alţii, trebuie să știi tu în primul rând. Eu mi-am dedicat cumva viaţa acestei meserii. Iar faptul că am avut ocazia să cunosc tainele sistemelor medicale din lume m-a determinat să le transmit și altora din cunoștinţele mele.
Cum sunt studenţii de astăzi?
În fond, nu sunt cu mult diferiţi, dar s-au adaptat și ei societăţii în care trăim.
Care ar fi partea goală a paharului într-o viaţă dedicată carierei?
Poate că am neglijat celelalte aspecte ale existenţei umane. Acest lucru nu trebuie să se întâmple, mai ales pentru medicii tineri. E nevoie de mult timp să îţi faci un rost în medicină. Toată formarea ta ca viitor specialist necesită o investiţie de timp și de aici și celelalte neglijenţe.

Gripa și leacurile băbești

Spuneţi-ne, ce înseamnă mai exact epidemie?
La modul general, epidemia reprezintă o creștere a numărului de cazuri faţă de cel așteptat într-o anumită perioadă. Sunt niște criterii epidemiologice care sunt raportate la un interval de timp cu cele mai multe cazuri. Este declarată epidemia dacă aceste cazuri cresc peste numărul așteptat în perioada respectivă. De regulă, în fiecare sezon au loc aceste izbucniri epidemiologice, dar trebuie îndeplinite aceste criterii pentru a fi declarată epidemie în mod oficial.
Cum s-a resimţit situaţia la nivelul Spitalului Militar?
La camera de gardă au fost foarte multe solicitări. Și aici este o problemă. Gripa necomplicată se tratează la domiciliu, luând legătura cu medicul de familie. Partea cea mai grea cu privire la epidemie ar trebui să cadă pe umerii medicilor de familie, care ar trebui să gestioneze cazuistica simplă. La noi ar trebui să ajungă numai cazurile complicate și, din păcate, sunt destule. Practic, noi suntem supraaglomeraţi. Să nu mai vorbim despre infecţiile încrucișate care se pot produce astfel.
Funcţionează metodele tradiţionale din străbuni de a trata gripa?
Era o vorbă. Gripa tratată durează o săptămână și gripa netratată durează șapte zile. Tratamentul clasic al gripei încă funcţionează. Odihna și medicamentele simptomatice au eficienţa lor. Gripa în general este o boală autolimitantă. Însă trebuie avut grijă, pentru că de multe ori apar tot felul de leacuri băbești care sunt folosite în exces.
Ce simptome confundă pacienţii de regulă în ceea ce privește răceala și gripa?
Răceala se manifestă local. Cefalee, mai puţin febră etc. Gripa clasică se manifestă prin fenomene generale: dureri musculare sau febră. Dacă gripa se produce din cauza unui subtip postpandemic H1N1, atunci aceasta poate fi confundată clinic cu o răceală. De aceea este indicat testul gripal. Atunci când avem cazuri care provin epidemiologic dintr-un focar confirmat, este clar că nu mai trebuie efectuat testul.
De ce credeţi că unii oameni încă se sperie de vaccin?
În primul rând este vorba despre campaniile antivaccin care au o influenţă destul de mare. De asemenea, este vorba și despre cum funcţionează sistemul medical. Ca să fie eficientă din punct de vedere epidemiologic, vaccinarea trebuie efectuată în presezonul preepidemic, adică în lunile octombrie, noiembrie. Vaccinarea efectuată acum, în plină epidemie de gripă, nu mai este eficientă din punct de vedere epidemiologic, pentru că o parte dintre noi am trecut de acest prag și ne-am imunizat. Este eficientă atunci când știm că nu am făcut vreo boală de tip gripal în presezon. Trebuie cunoscut faptul că vaccinarea nu oferă protecţie 100%, ea trebuie dublată și de măsuri de igienă. Vaccinarea este una dintre măsurile de prevenţie care trebuie realizate la timp. Fără celelalte măsuri, gripa poate fi transmisă chiar și dacă nu o avem.
Care sunt specialităţile de care depind bolile infecţioase?
Sigur că nu putem funcţiona singuri. Aici este încă o problemă, pentru că s-a pierdut noţiunea de interdisciplinaritate. De fapt, cam asta înseamnă medicina. Noi avem un contract de colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balș”.

Etichete: col. dr. Bogdan Cîrciumaru

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.