Surplusul de kilograme la o vârstă fragedă are un impact major asupra dezvoltării copilului și asupra speranței de viață. Un studiu recent prezentat la Congresul European de Obezitate a arătat că un copil diagnosticat cu obezitate la vârsta de 4 ani ar putea avea o speranță de viață redusă la doar 39 de ani (1). 

Mai mult, 60% (2) dintre copiii supraponderali înainte de pubertate vor continua să se confrunte cu această problemă și la vârsta adultă, ceea ce subliniază importanța intervenției timpurii și a educației în privința unei alimentații sănătoase, potrivit unui comunicat de presă transmis redacției. 

20% dintre copii evită complet consumul de legume 

O clinică din România care oferă programe de nutriție speciale pentru copii și (pre)adolescenți a realizat o analiză internă cu privire la obiceiurile alimentare și stilul de viață al copiilor cu probleme de greutate. Analiza a fost realizată în perioada ianuarie – septembrie 2024, pe un eșantion de 98 de pacienți cu vârste între 3 și 18 ani, dintre care 58% supraponderali sau obezi, 37% normoponderali, iar 5% subponderali. 

Concluziile au reieșit în urma analizei jurnalelor alimentare ale copiilor cu ajutorul unui soft care conține date amănunțite despre alimente. Conform copiilor și declarațiilor părinților, doar 10% dintre copii consumă legume la fiecare masă, 30% la o masă din două, 40% doar ocazional, iar 20% le evită complet. În consecință, niciun copil nu își atinge necesarul zilnic de fibre, vitamine și minerale esențiale creșterii și dezvoltării optime. 

Preparatele preferate de copii sunt în special cele bogate în calorii, precum paste cu sos alb, brânzeturi, pizza, hamburgeri sau supe de pui cu tăiței. Chiar și atunci când includ legume în alimentație, majoritatea copiilor le preferă gătite sub formă de supe, ciorbe sau ghiveciuri, dar deseori acestea rămân în farfurie. 

Dacă ar alege totuși o legumă, ar opta pentru cartof, care oferă însă mai mult carbohidrați și mai puțin vitamine. Pentru hidratare, mulți copii aleg băuturile cu zahăr în loc de apă, adăugând astfel un surplus considerabil de zahăr în dieta lor zilnică. O mare parte dintre copii își iau masa în fața ecranelor – fie televizor, tabletă sau telefon, obicei care poate influența atenția la mâncare, ducând uneori la consum excesiv. 

„Obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, ci o boală cronică, cu care copilul, și mai târziu adultul, ar putea lupta toată viața. Aceasta se asociază cu peste 200 de afecțiuni, printre care diabetul zaharat, prediabetul, colesterolul crescut, ficatul gras metabolic, problemele respiratorii și deficitul de vitamina D. 

Sfatul meu pentru părinții care au un copil «plinuț» este să nu aștepte ca acesta să slăbească pe măsură ce crește. Părintele se poate adresa fie medicului de familie, pediatrului, endocrinologului, fie medicului specialist în nutriție și diabet pentru o consultație”, afirmă dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice la clinica Smart Nutrition, doctor în medicină, certificată SCOPE. 

După sport, sunt recompensați cu alimente bogate în calorii 

Majoritatea copiilor fac mișcare doar o dată sau de două ori pe săptămână de obicei în cadrul orelor de activitate fizică din timpul programului școlar, ceea ce nu este suficient pentru a contrabalansa efectele unui stil de viață nesănătos. 

Deși mulți copii preșcolari și de școală primară participă la antrenamente de fotbal, gimnastică sau înot, aceștia sunt recompensați cu alimente bogate în calorii, cum ar fi dulciurile, care depășesc energia consumată. 

De asemenea, copiii care ies în parc tind să petreacă mai mult timp pe bancă decât făcând mișcare. Elevii de gimnaziu, prinși cu pregătirile suplimentare la diverse materii, nu mai găsesc timp pentru activitate fizică. La liceu, mulți adolescenți frecventează sălile de fitness, însă primesc sfaturi de nutriție nepotrivite de la antrenori, care nu au expertiza unui medic nutriționist. 

Starea psihică e afectată de kilogramele în plus 

Pe lângă complicațiile asupra sănătății, supraponderalitatea are și un impact major asupra stării psihice. 

„Copiii supraponderali se confruntă cu multiple dificultăți care le pot afecta formarea identității, încrederea în sine și relațiile sociale. Aceștia pot dezvolta probleme de comportament, precum impulsivitate, agresivitate, sau adicții ca reacție la stresul emoțional și presiunea socială. De asemenea, stigmatizarea asociată cu greutatea crește riscul de anxietate și depresie, care pot evolua în frică de a participa la activități sociale sau școlare de teama criticilor sau a ridiculizării”, afirmă Anca Nicoiu-Șuteu, psihoterapeut la clinica menționată.