Dragoș Vana este fondatorul graphs.ro, platformă care realizează, printre altele, Harta șpăgii în spitalele românești, pe baza datelor publice. IT-ist pasionat de analiza datelor, în prezent, Dragoș este singurul care lucrează la platformă și spune că este un proiect susținut financiar în totalitate de el. 

Ideea de a crea această platformă din care se poate extrage o hartă a șpăgii (pe baza răspunsurilor de la pacienții români) i-a dat-o Ion Gheorghe Petrovai, un bun prieten de-ai săi, despre care „Viața Medicală” a mai scris de-a lungul anilor**. 

Dragoș Vana a studiat Inginerie și Management la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Locuiește în Cluj și este IT-ist, după cum îi place să spună despre el. În prezent, predă management la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca, iar la Universitatea „Babeș-Bolyai” predă programare web și materii tehnice, precum analiza datelor. Hobby-ul său sunt datele și spune cu zâmbetul pe buze că „e un hobby care-mi ocupă destul de mult timp”.

„Am început acest proiect, graphs.ro, în pandemie, ca să fac grafice cu cazurile de COVID și cu pandemia, iar atunci am folosit date publice. Dacă vă amintiți, erau acele buletine săptămânale (publicate de autorități – n.red.)”, povestește Dragoș Vana. Acesta a fost catalizatorul pentru ceea ce avea să urmeze în cariera sa.

În anii anteriori, când pe platformă era integrată și partea re- feritoare la COVID, acesta avea și câțiva colaboratori care calculau diferite statistici, mai speciale. „În acest moment doar eu lucrez la platformă. Ce fac eu aici este la nivelul de hobby. Durează mult să schimb datele, mai ales când sunt schimbări majore, când se trece de la zece la opt întrebări. Deocamdată este un proiect de pasiune.”

De la un fișier Excel mare la un element vizual clar

Pentru că foarte mulți oameni, printre care și medici, au înce- put să se uite pe site-ul lui, Dragoș a ajuns să cunoască foarte mulți profesioniști din domeniul sănătății care i-au propus să facă parte și din alte proiecte asemănătoare. O astfel de propunere a fost să se uite și la alte date publice, să vadă cam care sunt tendințele. 

„Un set de date din acestea publice era chiar Mecanismul de feedback al pacientului în spitalele publice. Acesta a fost înființat prin ordin de ministru la sfârșitul lui 2016. Prima lună de colectare a datelor a fost decembrie 2016. Proiectul este continuat până în ziua de astăzi.”

Datele la care se referă sunt publicate pe site-ul data.gov.ro, unde în fiecare lună, cel puțin în teorie, spune interlocutorul meu (din păcate, lipsesc datele pentru anumite luni), se publică un fișier mare Excel. În acesta sunt înregistrate răspunsurile de la pacienți pentru toate spitalele. Inițial, era vorba de răspunsurile la zece întrebări, iar ulterior numărul acestora din chestionarul de feedback s-a redus la opt.

Din punct de vedere tehnic, spune că i-a fost destul de greu să creeze Harta șpăgii, pentru că este vorba despre o bază de date foarte mare, în fiecare lună sunt mii de entry-uri: „Gândiți-vă că sunt în jur de 400 de spitale acum, pe lună, de la care se primesc date (din Mecanismul de feedback al pacientului – n.red.). Sunt peste 80 de luni în total”.

SMS primit la externare

La începuturile acestui mecanism de feed- back, existau câțiva pași după care se desfă- șura colectarea datelor. Este vorba de un SMS primit de pacienți la externarea din spital, cu zece întrebări. Acesta era numărul inițial de întrebări, pentru că între timp el s-a redus la opt. La unele se răspunde cu da sau nu, la altele, în funcție de întrebare, se răspunde deschis sau cu alte variante. Pot fi întrebări despre curățenia în spital, de exemplu. Pacienții sunt întrebați despre experiența lor în spitalul de stat, cum au fost tratați de medici și de asistente, dacă li s-au solicitat atenții etc.

Întrebările despre șpaga în spitale au fost cele care au atras cel mai mult atenția publicului și a presei, iar astfel Harta șpăgii a devenit tot mai populară în mediul online. Șpaga a fost mai degrabă capul de afiș al proiectului, spune Dragoș Vana, însă nu trebuie să uităm că el publică pe site-ul www.graphs.ro răspunsurile la toate întrebările incluse în Mecanismul de feedback al pacientului. A fost surprins să observe că cel mai de interes subiect din acest chestionar a fost șpaga, pacienții fiind întrebați: „Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?”.

LUMEA FUNCȚIONEAZĂ PE TRENDURI, IAR TRENDURILE PE CARE LE OBSERV EU SUNT POZITIVE.

După un timp, Ministerul Sănătății a decis ca cele zece întrebări din Mecanismul de feedback al pacientului să se reducă la opt. A fost „o trecere total arbitrară, în care au fost comasate două întrebări”, spune fondatorul graphs.ro. Una dintre ele era dacă pacientul a fost satisfăcut de serviciile oferite de medici și de asistente. Și cealaltă întrebare a fost cea referitoare la șpagă. „Aceste două întrebări au fost comasate într-una singură, cea cu numărul 8, care zice: «Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?»”.

Tendințele arată că sistemul de sănătate a „crescut”

De când au început să fie colectate datele prin acest Mecanism de feedback al pacientului român, media națională în ce privește șpaga (atențiile solicitate în spitale) era undeva la 4%, povestește Dragoș: „Deci, 4% dintre pacienți ziceau: «da, am dat atenții»; «da, mi s-au cerut atenții». Însă acest procentaj a scăzut încontinuu până în anul 2023, inclusiv, iar România a ajuns undeva pe la 1,7%”.

Așadar, în fiecare an a fost o îmbună- tățire față de anul precedent. Acest lucru se observă nu numai la capitolul șpagă/atenții, dar se poate observa și la ceilalți parametri, cum ar fi: curățenia în spital, dacă pacienții au fost nevoiți sau nu să-și cumpere singuri medicamentele cât timp au fost internați, dacă starea lor este îmbu- nătățită după internare ș.a.m.d. 

„Toți acești parametri s-au ameliorat. Practic, sistemul de sănătate a crescut. Asta vor să spună toate aceste date colectate, ca trend. În 2024, [cei de la MS] au schimbat întrebările și au comasat două. Nu au folosit sociologi ca să pună mai bine noua întrebare în chestionar. Eu nu înțeleg ce s-a întâmplat, că de de la 1,7%, media națională a crescut la 4%, chiar 4,5%. Deci odată cu schimbarea (reformularea – n.red.) întrebării, s-a triplat media.” 

Județele cu cele mai mari procentaje 

Potrivit lui Dragoș Vana, cele mai mari procente de șpagă în spitale sunt declarate în general în județele din sudul țării, ținând cont de răspunsurile completate de pacienți: Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Ialomița, Olt. Zona Moldovei stă undeva la un nivel mediu. 

Cel mai bine stă zona Transilvaniei: Cluj, Timișoara, Bistrița, Alba – aici pacienților nu li se solicită atât de des atenții sau șpagă. „Bucureștiul stă, de obicei, undeva pe la media pe țară. În ultimul an a stat mai bine decât media țării. Acum stă undeva între media țării și vârf.” Cele mai mici niveluri [ca răspunsuri referitoare la șpagă] sunt în Cluj, Bistrița, acestea se situează undeva între 2% și 3%. 

Cât de utile sunt datele de pe Harta șpăgii

Aceste date sunt greu de interpretat de omul obișnuit, de pacientul care primește la externare acest chestionar de feedback. Însă tendințele și datele ar putea fi interpretate într-un context corect de autorități, „ca să știe în ce zone sau județe ar trebui făcute reforme în sistemul medical”. 

Acest instrument se poate dovedi, deci, util mai degrabă pentru autorități decât pentru pacienți. Cu ajutorul său, se pot lua măsuri acolo unde situația este destul de gravă, unde datele arată că medicii și asistentele solicită mai multe atenții în comparație cu alte județe. 

Setul de întrebări din actualul Mecanismul de feedback al pacientului: 

Sunteți mulțumit de serviciile medicale oferite de spital? 
Sunteți mulțumit de curățenia din spital?
A fost nevoie să cumpărați medicamente sau alte materiale sanitare?
Sunteți mulțumit de activitatea și implicarea personalului medical?
Ați primit explicații clare cu privire la diagnostic și tratament?
Ați recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acest spital?
Starea dumneavoastră de sănătate este mai bună după externare?
Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către 
personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?

„Este important să avem trenduri, să știm încontro ne îndreptăm. Este important să vedem ce zone ale țării ar avea nevoie de mai multă intervenție și de investiții. Până la urmă, asta (șpaga – n.red.) este și o chestiune ce ține de sărăcie. Evident că în județele mai sărace sau în cele care au fost mai mult neglijate [de autorități] șpaga este mai mare. Aici, inclusiv condițiile din spitale sunt mai rele, iar acele județe stau mai rău la toți parametri.” 

Cu alte cuvinte, Harta șpăgii ne-ar ajuta, ca societate, să vedem mai bine anumite aspecte din sistemul medical, ne-ar arăta „cum să planificăm investițiile și unde trebuie să apăsăm accelerația [pentru acele investiții]”. 

Sistem care procesează datele automat 

Dragoș Vana spune că a construit un sistem prin care informațiile colectate de pe site-ul guvernamental sunt inserate automat în baza de date de pe site-ul graphs.ro. „Acum eu le preiau de pe data.gov.ro, dar site-ul le procesează automat. Nu le mai procesez eu manual, că asta ar fi o muncă sisifică. Simplul fapt că a trebuit să construiesc acest sistem care le procesează automat... Aici a fost munca, de fapt.” 

Sistemul prelucrează datele și, din când când, trebuie adaptat, mai ales dacă întrebările se schimbă. Acest lucru reprezintă cea mai mare mare parte a muncii lui Dragoș: „Mi se pare interesant lucrul cu datele. Efectiv să le vezi pe o hartă, după ce ai luat un Excel din care nu înțelegi nimic, la prima vedere. Un Excel care nu-ți insuflă nimic... E uimitor să le pui într-un grafic și să vezi că trendul e pozitiv sau e negativ”. 

În opinia sa, o astfel de platformă cu grafice ar fi putut fi realizată și de cei de la Ministerul Sănătății, iar astfel autoritățile ar fi putut să vadă că sistemul public de sănătate nu stă chiar atât de rău: „De fapt, datele au arătat că trendul e pozitiv în toate domeniile, în toate întrebările astea [din Mecanismul de feedback al pacientului], iar asta e, de fapt, surpriza. Ușor-ușor, mergem într-o direcție mai bună”. 

Pentru a afla cele mai noi tendințe, accesați www.graphs.ro, secțiunea Feedback Pacienți, iar de pe coloana din stânga setați intervalul (perioada istorică) care vă interesează – de exemplu, februarie 2024 – prezent. Platforma permite inclusiv descărcarea datelor în funcție de parametrii doriți (grafice pentru fiecare spital; grafice pentru fiecare județ; tabel cu situația pe județe; grafice cu datele de la nivel național; tabel cu datele pentru toate spitalele; harta cu datele pe județe). 

*https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185535
**https://www.viata-medicala.ro/search?search=petrovai