Conform datelor furnizate de observatorul naţional privind violenţa împotriva angajaţilor din Sănătate (ONVS), în 2022 au fost raportate în Franţa 18.768 de astfel de acte de violenţă, dintre care 45% comise asupra asistentelor medicale. Mai mult de jumătate (53%) dintre aceste incidente au avut la origine critici privind tratamentul, 17,1% – refuzul tratamentului, iar 10,2% – timpii de așteptare excesivi. Cele mai multe acte de violenţă împotriva angajaţilor din Sănătate au avut loc în departamentele de Psihiatrie (22,9%), urmate de Unităţile de Primiri Urgenţe (13%) și de unităţile de 
îngrijire pe termen lung (10,8%). 

Persoanele care lucrează în zonele de recepţie sunt printre cele mai expuse. Totuși, doar jumătate dintre unităţile de asistenţă medicală sunt prevăzute cu geam despărţitor în aceste zone, relatează Medscape. De asemenea, două treimi dintre unităţi nu au acorduri stabilite cu Poliţia privind sănătatea, siguranţa și aspectele juridice.

Agnès Firmin Le Bodo, ministru delegat însărcinat cu organizarea teritorială și a profesiilor medicale, și Aurélien Rousseau, ministrul Sănătăţii din Franţa, au anunţat cele trei puncte ale campaniei.

Prevenţie, training și susţinere

Primul punct își propune creșterea gradului de conștientizare în rândul publicului și trainingul angajaţilor din Sănătate, înainte ca astfel de incidente să aibă loc. Trainingul vizează toţi angajaţii din Sănătate, de la recepţioniști până la medici și asistente, directori de spital și personal administrativ. Pentru medici, el presupune adăugarea unui modul în cadrul rezidenţiatului, ce va aborda agresiunile. Și medicii din privat vor avea nevoie de astfel de traininguri, ca parte din programul lor de educaţie medicală continuă.

Al doilea punct vizează prevenirea violenţei și crearea unui spaţiu mai sigur pentru ca angajaţii să-și desfășoare munca. Asta implică designul clădirilor și amenajarea zonelor de recepţie și de tratament, găsirea metodelor eficiente pentru a pune distanţă între angajaţi și pacienţii violenţi, asigurarea unor ieșiri de urgenţă sau prevenirea accesului publicului în anumite zone. Finanţarea va veni de la fondurile de investiţii pentru sănătate și de la fondul pentru prevenirea criminalităţii. În completare, se vor folosi camere video de supraveghere. Unităţile sanitare mai izolate vor fi echipate cu dispozitive de alertă (brăţări, butoane ascunse), a căror finanţare va fi asigurată de colegiile medicale și de agenţiile de sănătate regionale.

Al treilea punct presupune raportarea actelor de violenţă și susţinerea victimelor. Guvernul a propus crearea unor noi capete de acuzare pentru cei care comit acte de violenţă împotriva angajaţilor din Sănătate și scăderea toleranţei pentru astfel de agresiuni. Asigurarea unor parteneriate cu Poliţia locală pentru gestionarea unor posibile acte de violenţă este o altă măsură prevăzută prin acest plan. Autorităţile recomandă unităţilor medicale să își susţină angajaţii care raportează astfel de agresiuni, inclusiv prin acoperirea costurilor juridice aferente. De asemenea, pe termen mediu, este preferabil ca angajatul-victimă a unei agresiuni să primească informaţii privind sprijinul psihologic de care poate beneficia.