Câte fotografii aţi privit sau aţi făcut de-a lungul timpului? Vă las să calculaţi… V-aţi întrebat care e originea acestui cuvânt? În limba greacă, fotos = lumină; graphein = desen, scris. Când fotografiem, de fapt desenăm cu lumină. (...)

   Plasmafereza reprezintă tehnica transfuzională extracorporală de separare a sângelui în plasmă şi elemente figurate. Tehnica plasmaferezei este de dată relativ recentă în ţara noastră, după ce cu câţiva ani anterior fusese dezvoltată pe plan mondial. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Primul număr (69) din 2011 al revistei PHYSIOLOGY – Official Journal of the Romanian Society of Physiological Sciences abordează teme de interes precum infecţiile nosocomiale, cauzele infertilităţii la femei şi impactul manganului la nivelul SNC. (...)

   Vaccinarea BCG este subiectul editorialului din nr. 2/2011 al revistei PEDIATRU.RO, semnat de prof. dr. Mircea V. Nanulescu, redactor-şef. Controversele asupra eficacităţii vaccinului sunt generate de numeroasele studii care au arătat că vaccinarea nu previne primoinfecţia şi nici reactivarea infecţiei latente şi nu influenţează tuberculoza pulmonară a adultului. Totuşi, pentru formele grave de infecţie TB (meningita, miliaria), protecţia este de 80%. În ţările CE există variaţii ample ale schemelor vaccinale. OMS recomandă menţinerea vaccinării nou-născuţilor în ţări cu incidenţă crescută a TB (>20‰oo), precum şi în cele cu incidenţă crescută HIV. În România este indicată vaccinarea BCG la toţi nou-născuţii. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Printre inamicii sănătăţii se numără şi radicalii oxidanţi liberi (ROL), cărora revista belgiană LE GÉNÉRALISTE le dedică un amplu spaţiu în nr. 1013. Şi asta pentru că aceşti radicali oxidanţi au devenit o ţintă permanentă a nutriţioniştilor şi a tuturor celor ce investighează mijloace menite să ducă la prelungirea vieţii. Dar care uită că aceşti „radicali nocivi“ sunt produşi de organism cu scopuri metabolice precise, devenind vătămători doar când sunt în exces. (...)

   Sunt vreo zece ani de când autorităţile belgiene s-au sesizat de creşterea semnificativă a incidenţei tuberculozei (TB) în rândul populaţiei. Timp de cinci ani, acest indicator fusese de cca 1.000 de cazuri anual. Din 2005 însă, numărul pacienţilor cu TB care urmau corect tratamentul sau care au fost declaraţi vindecaţi a urcat cu 10%. Toate acestea – se arată într-un articol din nr. 1014 al hebdomadarului bruxellez LE GÉNÉRALISTE – se datorează, în bună parte, activităţii BELTA-TBnet – o structură organizată de guvern pentru a prelua acele cheltuieli privind tratamentul TB pe care nu le suportă asigurările de sănătate. (...)

   Un adevăr care nu mai trebuie argumentat este că fiecare trăitor al planetei este un unicat. Nu mai puţin adevărat este că, în afara zestrei genetice care imprimă fiinţelor vii anumite trăsături, datorită faptului că aparţinem unor structuri sociale, în dezvoltarea şi conturarea propriilor noastre personalităţi, un rol hotărâtor aparţine modelelor, chiar dacă nu întotdeauna conştientizăm această realitate. Dacă dialecticienii secolului trecut susţineau că istoria este scrisă în exclusivitate de către mase, de mulţime, astăzi nimeni nu se mai poate îndoi de rolul esenţial al personalităţilor în viaţa şi evoluţia tuturor societăţilor. (...)

   Recent, la Editura Ararat, a văzut lumina tiparului volumul IV din seria CU ŞI DESPRE ARMENI, al publicistei Madeleine Karacaşian, colaboratoarea săptămânalului nostru. Structurată în patru capitole – Evocări; Reportaje, note, documentare; Recenzii; Note de călătorie, cartea cuprinde articole apărute din 2007 până în prezent, în diverse publicaţii: „Viaţa medicală“, „Ararat“, „Diplomat Club“, precum şi însemnări din cadrul emisiunii „Atlas cultural“ (Radio România Cultural). (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Simone Simonini este protagonistul romanului Cimitirul din Praga (Polirom, 2010, traducere şi note de Ştefania Mincu), prin care Umberto Eco (n. Alessandria, 1932) revine la fascinanta, obsedanta, chinuitoarea sa temă: teoria complotului. Simonini e un tip straniu: cu lacune de memorie, misogin, mizantrop, certat cu legea şi, mai ales, neînduplecat antisemit. Pe scurt, un personaj cu care cititorul nu va intra în rezonanţa unor afinităţi elective, aşadar îi va fi aproape imposibil să se recunoască în el. (...)