Doza de ficțiune: „noua eternitate”, poezie de Simona Stapan 

Doza de ficțiune: „Destin crud”, poezie de Elena Stan 

Corpul omului de hârtie

Inima mea bate precis 
cu cuvinte. 
Şi fiecare interval 
e un gând,
un sunet,
un cuvânt. 
Inima mea este un gramofon de cuvinte, 
un dicționar fără început şi fără sfârşit.

Sufletul meu, 
un eşantion luat de pe o stea,
o lumânare din interiorul inimii de cuvinte,
ce a uitat de efemeritatea universală a timpului.

Timpul este ca o celula albă:
ne protejează de infecții,
de ambiguitatea lui,
de trecut, prezent şi viitor.
Ne dă libertatea de a cădea din el
şi de a-l regăsi în acelaşi loc,
privind circulația sangvină.
Un bulevard cu oameni de hârtie,
cu cai înhămați în secunde.

Creierul meu este un munte,
un labirint al trăirilor complexe,
o cetate a memoriilor imperfecte.
Ochii mei cer lentile,
ochelari ce îmi cad mereu de pe fața de hârtie.
Ei caută culori cu sunete perfecte,
caută peisaje uitate 
în adâncul trăirilor complexe.

Fața mea este de hârtie: 
aşteaptă cuvinte potrivite.
Şi privind din exterior în interior
văd oameni cu fețe de hârtie,
cu suflete de cuvinte,
cu munți ce aparțin trăirilor complexe,
cu şi fără ochelari ce cad şi cer lentile,
cu toții căutându-se împreună.

Şi îi caut printre pagini şi îi găsesc,
sunt oameni cu fețe de hârtie.
Şi inima mea pompează gânduri,
nu sânge.
Celulele-mi sunt litere,
țesuturile sunt cuvinte.

Şi ochii mei se uită în suflet,
în gramofonul ce cântă culori şi cuvinte.
În dicționarul fără început şi fără sfârşit,
în locul ce bate precis cu cuvinte,
nu plouă.
E uscat.
E cald.
E lumină. 

Doza de ficțiune: „ceai verde”, poezie de Maria Ciurea 

 Doza de ficțiune: „Dincolo de oglindă” de Margareta Cloșcă 

Pentru a participa la selecţie, puteţi trimite microficţiuni la adresa florentina@revistadepovestiri.ro. 

Autorul, prin trimiterea materialului, își dă acordul tacit pentru publicarea în Viața Medicală și pe site-ul www.viata-medicala.ro.