Astfel, aplicarea normelor de siguranţă ar trebui să fie sub permanenta supraveghere a experţilor din industria alimentară.
Majoritatea oamenilor suferă cel puţin o toxiinfecţie alimentară de-a lungul vieţii. Limitarea contaminării hranei este dificilă, întrucât factorii patogeni – bacterii, virusuri, paraziţi și alte toxine – se pot infiltra în orice moment în procesul de producţie, distribuţie sau preparare a alimentelor. De aceea, toate persoanele care interacţionează cu produsele nutritive, de la producători la consumatori, trebuie să se asigure că acestea sunt comestibile. Aceasta este una dintre ideile prezentate la Conferinţa internaţională pentru siguranţa alimentelor, care a avut loc, în premieră mondială, în perioada 12–13 februarie, la Addis Ababa, Etiopia.
Una din zece persoane se îmbolnăvește din cauza consumului de alimente contaminate, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Anual, la nivel mondial sunt înregistrate aproximativ 600 de milioane de cazuri de toxiinfecţie alimentară, iar 420.000 dintre acestea se soldează cu deces. Impactul este semnificativ în special în cazul persoanelor vulnerabile – copiii, gravidele, vârstnicii și bolnavii cronici. Din nefericire, copiii cu vârsta sub cinci ani poartă 40% din povara alimentelor contaminate, care conduce la 125.000 de decese anual.

Toxiinfecţiile alimentare și principalii patogeni

Bolile diareice acute sunt cele mai frecvente afecţiuni cauzate de consumul de hrană contaminată, fiind înregistrate 550 de milioane de îmbolnăviri și 230.000 de decese în fiecare an, conform OMS. Pe lângă infecţiile bacteriene, virale și parazitare, există diferite substanţe chimice toxice, care pot contamina apa potabilă și hrana. Odată ajunse la nivelul organismului, acestea pot genera intoxicaţii acute sau pot acţiona pe termen lung, favorizând dezvoltarea cancerului. Salmonella, Campylobacter și Escherichia coli enterohemoragic sunt principalii patogeni implicaţi în generarea infecţiilor alimentare. Simptomatologia include febră, cefalee, greaţă și vărsături, dureri abdominale și diaree. Salmonella este asociată consumului de ouă, carne de pui și alte produse de origine animală inadecvat preparate, Campylobacter – cu laptele crud, carnea de pui și apa potabilă –, iar Escherichia coli enterohemoragic este asociată cu laptele nepasteurizat, carnea insuficient preparată, fructele și legumele crude.
Un agent patogen întâlnit în toxiinfecţiile alimentare severe este Listeria, care poate induce avorturi spontane sau decesul nou-născuţilor. Bacteria este asociată consumului de lactate nepasteurizate. Vibrio cholarae infectează oamenii în special prin intermediul apei contaminate sau prin consumul de orez, legume și fructe de mare. Printre simptomele caracteristice holerei se numără durerile abdominale, vărsăturile și diareea apoasă, care poate conduce la deshidratare severă, cu potenţial letal. Principalele toxiinfecţii alimentare de etiologie virală sunt cauzate de Norovirus și virusul hepatitei A, iar în infecţiile parazitare asociate consumului de alimente contaminate sunt implicaţi: Echinococcus spp, Taenia solium, Ascaris, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica și Giardia. În plus, encefalopatia spongiformă bovină (sau „boala vacii nebune”), asociată bolii Creutzfeldt-Jakob la om, este o boală neurodegenerativă cauzată de prioni. Transmiterea bolii la om este realizată prin consumul de carne de vită contaminată (în special consumul de creier).
Contaminarea alimentelor prin intermediul substanţelor chimice este cauzată de toxine naturale, precum micotoxinele, biotoxinele marine și glicozidele cianogenice, dar și poluanţi organici persistenţi, precum dioxinele răspândite în mediu. Metalele grele – plumbul, cadmiul, mercurul – pot cauza, de asemenea, afectări neurologice sau renale.

Siguranţa alimentară, prioritară în sănătatea publică

Industria alimentară constituie baza economiei, comerţului și turismului, contribuind la dezvoltarea globală sustenabilă. Concomitent cu creșterea populaţiei la nivel mondial, agricultura și creșterea animalelor trebuie să asigure oferta corespunzătoare cererii suplimentare. Modificările climatice pot influenţa, de asemenea, siguranţa alimentară, afectând producţia, depozitarea și distri­buirea hranei.
Aceste modificări globale impun o presiune considerabilă asupra producătorilor din industria alimentară, o contaminare locală aparent minoră putându-se răspândi rapid, generând o adevărată urgenţă internaţională. Un exemplu de toxiinfecţie alimentară de amploare este contaminarea laptelui artificial cu melamină din anul 2008, care a afectat 300.000 de sugari și a condus la înregistrarea a șase decese.

Perspective pentru viitor

Autorităţile ar trebui să dezvolte sau să menţină infrastructuri specifice pentru prevenirea și gestionarea contaminării hranei, luând în considerare și pregătirea pentru situaţiile de urgenţă. În același timp, producătorii ar trebui să respecte normele de siguranţă internaţionale, iar consumatorii ar trebui să verifice provenienţa alimentelor achiziţionate și să le prepare corespunzător.
Totuși, este necesară îmbunătăţirea cooperării internaţionale pentru a preveni contaminarea alimentelor, acesta fiind scopul conferinţei din Etiopia. Întrunirea a fost organizată de African Union, Food and Agriculture Organization of the United Nations, OMS și World Trade Organization. Conform OMS, impactul contaminării alimentelor la nivelul ţărilor cu statut socio-economic redus și mediu generează, anual, pierderi de aproximativ 95 de miliarde de dolari.
„Parteneriatul dintre African Union și Organizaţia Naţiunilor Unite este unul strategic și de lungă durată. Conferinţa despre siguranţa alimentară reprezintă o demonstraţie a acestui parteneriat. Fără alimente sigure, nu putem obţine siguranţa alimentară”, a declarat Moussa Faki Mahamat, președintele Comisiei African Union. Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a adăugat: „Mâncarea ar trebui să fie o sursă de hrană și divertisment, nu să cauzeze boli sau decese. Contaminarea alimentelor e responsabilă de sute de mii de decese anual, însă nu a primit atenţia politică necesară. Asigurarea accesului la hrană sigură necesită investiţii susţinute în stabilirea unor norme stricte, realizarea de laboratoare specifice, supraveghere și monitorizare permanentă. Într-o lume globalizată, siguranţa alimentară este problema tuturor”.

• Una din zece persoane se îmbolnăvește din cauza consumului de alimente contaminate.
• Anual, la nivel mondial sunt înregistrate aproximativ 600 de milioane de cazuri de toxiinfecţie alimentară și 420.000 de decese.
• 40% din cazurile de toxiinfecţie apar la copii.
• Bolile diareice acute sunt cele mai frecvente afecţiuni cauzate de consumul de hrană contaminată, fiind înregistrate 550 de milioane de îmbolnăviri și 230.000 de decese.

Cele zece reguli „de aur” ale OMS pentru pregătirea sigură a alimentelor*:

1. Gătiţi corespunzător alimentele crude.
2. Mâncaţi imediat mâncarea gătită.
3. Pregătiţi-vă alimentele doar pentru o masă sau depozitaţi-le corespunzător între mese.
4. Evitaţi contactul dintre alimentele crude şi cele gătite.
5. Alegeţi alimente procesate.
6. Spălaţi-vă mâinile în mod repetat.
7. Păstraţi curăţate meticulos toate spaţiile de preparare a alimentelor.
8. Utilizaţi apa în condiţii de siguranţă.
9. Fiţi prudenţi cu provenienţa alimentelor cumpărate.
10. În cazul sugarilor, laptele matern este sursa ideală de hrană în primele luni de viaţă.