Newsflash
Dosar

Cum să îmbătrânim frumos

de Dr. Gabriela MIHĂILESCU - sept. 3 2021
Cum să îmbătrânim frumos

Odată cu înaintarea în vârstă trebuie să acordăm o mai mare importanţă semnalelor pe care organismul ni le transmite.

2_1

Speranţa de viaţă a crescut și, direct proporţional cu ea, și incidenţa bolilor neurodegenerative, cardiovasculare, metabolice, ortopedice, reumatologice, oftalmologice etc.

Niciodată nu este prea târziu pentru a face o schimbare care să prevină, să amelioreze sau să vindece simptome ori boli asociate avansării în vârstă. Faceţi vizite regulate la medic, anual după vârsta de 50 de ani, profilactic, pentru apariţia oricăror simptome noi sau pentru monitorizarea bolilor cronice, urmaţi sfaturile medicale și tratamentele prescrise!

Tulburări ale concentrării și memoriei

Dacă nu sunt severe, acestea ar putea face parte din procesul fiziologic de îmbătrânire. Poate vă amintiţi mai greu un nume, motivul intrării într-o încăpere, locul unde aţi lăsat cheile, ceea ce urma să cumpăraţi sau data exactă.

În primul rând, trebuie să fiţi mai atenţi! Atenţia este absolut necesară pentru o memorie bună. Ar putea ajuta câteva obiceiuri precum respectarea unei rutine zilnice, punerea obiectelor mereu în același loc, conceperea unor liste cu activităţi sau pentru cumpărături și prezenţa unui calendar.

Socializaţi! Participaţi la întâlniri fizice sau virtuale. Contează calitatea întâlnirilor, nu cantitatea!

Faceţi mișcare! Exerciţiul fizic, plimbările, alimentaţia sănătoasă (și fără adaosuri de tipul glutamat monosodic, aspartam, sucraloză, diacetil, aluminiu) sunt recomandate, alături de controlul și tratamentul factorilor de risc vascular (hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet etc.).

Tulburări ale somnului

Odată cu înaintarea în vârstă se modifică ritmul somn-veghe, peste 50% dintre persoanele de peste 65 de ani acuzând tulburări de somn. În general sunt necesare 7-8 ore de somn pe zi.

Ascultaţi-vă corpul și ritmurile lui! Culcaţi-vă când vă este somn, pentru că acela e ciclul somnului care vă asigură o adormire ușoară. Pe parcursul nopţii pot apărea treziri frecvente determinate de: dureri articulare; senzaţii de arsură, înţepături, furnicături la nivelul tălpilor cauzate de polineuropatii; urinări frecvente, rigiditate sau tulburări ale somnului cu mișcări oculare rapide (REM) și vise aievea întâlnite în boala Parkinson; sindromul picioarelor neliniștite; arsuri epigastrice din boala de reflux gastroesofagian; menopauza cu bufeuri; apneea în somn cu opriri ale respiraţiei ce pot genera peste 100 de treziri pe noapte.

Pe lângă tratamentul specific al bolii de bază este necesară o igienă riguroasă a somnului, constând în: ore fixe de culcare și trezire; un dormitor întunecos, liniștit și răcoros, fără televizor, calculator sau telefon – lumina generată de acestea reducând secreţia de melatonină.

Evitaţi efortul fizic cu 2-3 ore înainte de culcare, consumul de alcool, cantităţi mari de lichide și cel de cofeină cu 6-8 ore înainte de culcare, dar și cinele copioase și bogate în grăsimi. Ar putea ajuta o baie caldă, cititul sau ascultarea unei muzici de relaxare.

Pacienţii cu demenţă pot prezenta fie inversarea ritmului somn-veghe, dormind ziua și rămânând treji noaptea, fie o stare de agitaţie psihomotorie în momentul în care ar trebui să se culce (sindromul apusului de soare). Medicaţia concomitentă adresată bolilor cardiovasculare, Parkinson, tiroidiene sau decongestionantele nazale pot induce insomnie, în aceste cazuri fiind necesară o discuţie cu medicul curant. Depresia și anxietatea nu trebuie neglijate la persoanele vârstnice care prezintă insomnie.

Dureri articulare

Pot fi generate de artroze, osteoartrite, spondiloze, fracturi vechi consolidate, boala Parkinson etc. Pentru menţinerea flexibilităţii articulaţiilor, prevenirea și reducerea durerilor articulare se recomandă exerciţii fizice regulate, care stimulează secreţia de lichid sinovial și ameliorează circulaţia sangvină. Se recomandă plimbări în aer liber – 30 de minute pe zi, de preferat cu 100 de pași/minut, înot, yoga, taichi, bicicletă, dans, gimnastică aerobică și de flexibilitate, grădinărit.

Reducerea masei musculare

Atrofierea mușchilor se asociază cu scăderea forţei musculare. Mușchii trebuie folosiţi – „USE IT OR LOSE IT!”.

Se pot asocia exerciţii de forţă și contracţie izometrică (ridicarea unor greutăţi, strângerea unei mingi de cauciuc în fiecare mână timp de 3-5 secunde și apoi eliberarea ei de 10 ori/repriză, stoarcerea rufelor, terapie ocupaţională) precum și urcarea și coborârea scărilor.

Creștere ponderală

Metabolismul încetinește odată cu avansarea în vârstă. Pentru a crește arderea caloriilor este nevoie de intensificarea activităţii fizice. Cantităţile de alimente ingerate (porţiile) va trebui să fie reduse. Atenţie la cât, dar și la ce mâncaţi! Reduceţi aportul de dulciuri, grăsimi saturate de origine animală, carne roșie, sare, alimente procesate sau pregătite cu grăsimi trans, alcool. Înlocuiţi aceste alimente cu fructe și legume, lactate degresate, pește, grăsimi nesaturate vegetale, cereale integrale, orez brun, seminţe, nuci, avocado etc.

Tratamentele cu anumite antidiabetice, antidepresive, antiepileptice, betablocante sau cu steroizi pot induce creșteri în greutate.

Urinări nocturne frecvente

Mușchii vezicii urinare și cei pelvieni devin mai puţin eficienţi odată cu înaintarea în vârstă. La bărbaţi se asociază și creșterea volumului prostatei. Urinarea nocturnă de două sau mai multe ori se numește nicturie. Se recomandă exerciţii de contracţie voluntară a musculaturii pelvine, de 10-15 ori în trei reprize zilnic, similare procesului de reţinere a urinei. Se recomandă limitarea consumului de zahăr, băuturi carbogazoase, cofeină și alcool. În cazul în care apar manifestări patologice de tipul incontinenţei urinare, micţiunilor urgente (imperioase), durerilor, usturimilor la urinat, se impune un consult medical.

Singurătate

După pensionare, după plecarea copiilor din casă sau după pierderea partenerului, apare riscul suferinţei legate de singurătate. Utilizaţi constructiv timpul în folos personal!

Evitaţi rutina și ţineţi mintea activă! Creaţi-vă obiceiul de a vorbi zilnic cu prieteni, rude sau vecini și de a ieși din casă. Aţi putea să activaţi ca voluntari, să adoptaţi un animal de companie, să faceţi lucruri noi (să învăţaţi o limbă străină, să pictaţi, să cântaţi la un instrument), să vă dezvoltaţi latura creativă!

3Căutaţi orice oportunitate care să vă relaxeze, să vă bucure și să vă facă viaţa mai bună! Faceţi un bine, ajutaţi pe cineva – astfel se eliberează endorfine, care reduc stresul, generează bucurie și mulţumire.

Tulburări de vedere

După vârsta de 40 de ani apare presbitismul, respectiv scăderea vederii la apropiere (scris, citit). Faceţi un consult oftalmologic pentru verificarea eventualelor afecţiuni asociate. Astfel, vi se pot recomanda, la nevoie, ochelari de vedere, pe lângă cei de soare necesari pentru protecţia ochilor de radiaţiile UV.

Osteoporoza și riscul căderilor

Menopauza, sedentarismul, anumite tratamente medicamentoase (cortizon), aportul insuficient de calciu și vitamina D pot conduce la apariţia osteoporozei. Apare riscul fracturilor în cazul căderilor, risc ce poate fi redus prin diagnosticare și tratament specific asociat cu tratament substitutiv hormonal, exerciţii fizice și de echilibru.

Tremorul

Tremorul poate afecta membrele superioare, dar și capul sau bărbia, necesitând o încadrare nosologică și tratament în urma unui consult neurologic.

Modificări la nivelul pielii

Pielea își pierde elasticitatea, scade secreţia de sebum, se subţiază, devine uscată și uneori pruriginoasă, apar pete maronii și riduri, circulaţia venoasă devine vizibilă prin reducerea stratului adipos și apar mai ușor vânătăi.

Se recomandă evaluare dermatologică, tratamente cu creme grase și hidratante, cu factor de protecţie UV 30 și peste, dușuri sau băi calde în locul celor fierbinţi, cu durata maximă de zece minute. Hidratarea cu minimum doi litri de lichide pe zi și evitarea expunerii la aer uscat sau soare puternic contribuie la menţinerea pielii în stare bună.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe