– Reuniunea Anuală a Oftalmologilor este o
manifestare medicală de tradiţie, de care medicii români ţin cont când îşi
planifică programul pentru luna mai. Este, de fapt, un congres recunoscut de
specialişti, dar în amintirea începutului păstrăm denumirea de reuniune. Şi
anul acesta au fost dezbătute teme cunoscute: progrese în diagnosticul şi
tratamentul bolilor oftalmologice şi glaucomul. Pe lângă temele clasice, am
avut lucrări şi despre alte categorii de afecţiuni oculare. Pentru fiecare secţiune
s-au urmărit actualizarea datelor din literatura de specialitate, noutăţile din
România şi cazuri clinice care pun probleme oftalmologului.
– Au fost câteva
sesiuni de comunicări foarte interesante pentru orice specialist în medicină,
pe teme precum cataracta, glaucomul, corneea, retina. Ne puteţi puncta câteva
lucruri despre aceste comunicări?
– Aşa cum spuneam, se discută noutăţile şi
totodată se arată experienţa medicilor în ceea ce priveşte o nouă metodă de
intervenţie (cum este în glaucom), tipuri noi de implanturi de cristalin
(precum în intervenţiile pentru cataractă), noi metode medicamentoase aprobate
pentru a fi utilizate în România (în ceea ce priveşte lacrimile artificiale,
medicamentele antiglaucomatoase, neuroprotectoare ale nervului optic etc.).
– Aţi avut în
progamul manifestării şi un curs dedicat asistenţilor medicali: „Ochiul şi
diabetul – rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului diabetic“. Puteţi
detalia?
– Oftalmologii lucrează în echipă. Un rol
important, alături de medic, îl are şi asistentul medical, care fie pregăteşte
pacientul de operaţie, fie îl îngrijeşte postoperator, fie participă efectiv în
operaţii. De aceea, Reuniunea Anuală a Oftalmologilor a introdus şi o secţiune
special destinată asistenţilor medicali. Anul acesta ne-am axat pe diabet şi de
aceea am invitat şi medici specialişti de la Clinica de Diabet şi Nutriţie a
Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon“. „Retinistul“ clinicii,
dr. Ciprian Danielescu, a prezentat modalitatea de identificare a eventualelor
probleme pre şi postoperatorii la un pacient cu diabet. Eu m-am ocupat de
latura umană în ceea ce priveşte îngrijirea pacietului cu diabet, iar asistenta
şefă a Clinicii I Oftalmologie a Spitalului Judeţean a prezentat din experienţa
personală date şi cazuri utile oricărui asistent medical. Numărul asistenţilor
participanţi a fost mai mare comparativ cu anul trecut, iar la final s-a decis
să continuăm această iniţiativă şi în viitoarele ediţii.
– Una din temele
prezentate de dumneavoastră s-a referit la tratamentul ortoptic al copilului
ambliop. De ce aţi ales acest subiect?
– Mă ocup de foarte mult timp de
oftalmopediatrie şi, pentru mine, este de neînţeles cum, în anul 2013, mai vin
părinţi cu copii care au strabism sau vicii mari de vedere foarte târziu, de
pildă, după vârsta de şapte ani. Târziu, căci, normal, orice copil trebuie
examinat din punct de vedere oftalmologic în primii trei ani, iar scopul
acestei examinări este acela de a preveni apariţia „ochiului leneş“ sau
ambliopiei – termenul corect ştiinţific,
dar puţin cunoscut. În fiecare an prezint lucrări de oftalmopediatrie, iar anul
acesta am adus în atenţia colegilor oftalmologi importanţa tratamentului
ortoptic din ambliopiile strabice şi refractive.
