Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Inginerie medicală în sprijinul pacienților cardiaci

Viața Medicală
Stud. Andrada-Raluca ARTAMONOV vineri, 17 noiembrie 2017
     În perioada 19–22 octombrie, la Poiana Brașov, s-a desfășurat cea de-a 13-a ediție a Congresului național al Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară, alături de cea de-a noua ediție a Simpozionului asistenților de chirurgie cardiovasculară, ATI și circulație extracorporală. Participanții – cadre medicale de pe întreg teritoriul țării –, au avut prilejul de a se informa asupra celor mai noi descoperiri din domeniu, de a lua contact cu tehnicile actuale aplicate în diverse centre din țară și de peste hotare și de a împărtăși colegilor din experiența proprie. Am remarcat, pe tot parcursul celor patru zile, o profundă dedicare profesională din partea organizatorilor, speakerilor și participanților la eveniment.
     Programul științific al congresului s-a dovedit eficient în cuprinderea unui număr mare de activități. Prima zi a fost marcată prin desfășurarea a trei workshopuri: „Evaluarea rapidă a statusului coagulării în chirurgia cardiovasculară”, „Dezvoltarea abilităților de realizare a anastomozelor în chirurgia cardiacă” și „Introducere în terapia EVAR”. Prezența trainerilor din Serbia (S. Putnik) și Olanda (A. Vitkovkiy) a întărit ideea de comunicare pe plan internațional, cu scopul ridicării și uniformizării standardelor în îngrijirile de sănătate.
     Cea de-a doua zi, deși încărcată, a debutat cu prezentarea e-posterelor. Am avut ocazia să observ câteva prezentări de caz neobișnuite, în ciuda faptului că majoritatea pacienților a fost selectată din spitalele bucureștene. Pe parcursul întregii zile am încercat să fac rocada între cele două săli de conferință, dedicate chirurgiei cardiace și de vase mari, respectiv chirurgiei vasculare. Tematica anunțată a fost în egală măsură actuală, fascinantă și uneori controversată, astfel încât n-au existat momente de monotonie nici din partea lectorilor invitați, nici din partea participanților.

 

Dispozitive de asistare mecanică

 

     O primă prezentare care mi-a atras atenția a fost cea a prof. dr. Horațiu Suciu (Târgu Mureș), care a prezentat rezultatele unui studiu derulat pe o perioadă de un deceniu pe mai mult de o sută de pacienți cu anevrism ventricular stâng. Din multitudinea opțiunilor de tratament, medicul a militat pentru metoda de elecție pe care o aplică în Institutul de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant – patch-ul eliptic endoventricular. Acesta are rezultate superioare tratamentului medicamentos și chiar cardiologiei intervenționale, în fața căreia, indiferent de terenul pe care îl va pierde, chirurgia clasică nu va ceda, întrucât rezultatele sale nu pot fi substituite.
     O idee similară a fost susținută de chirurgul Costin Radu (Paris, Franța), care a observat un prognostic de două ori mai bun pentru pacienții asistați, comparativ cu cei care s-au aflat strict sub supraveghere farmacologică. Concluzia sa, susținută printr-un studiu ROADMAP, a fost aceea că, pe un termen de doi ani, eficiența dispozitivelor de asistare mecanică este comparabilă cu cea a transplantului. 
     O prezentare cu adevărat vizionară s-a dovedit a fi cea a prof. dr. Jacob Lavee (Tel Aviv, Israel), care a expus evoluția spectaculoasă a dispozitivelor de asistare mecanică și a descris forma cea mai nouă a aparatului Heartmate 3 Fully Magnetically Levitated Ventricular Assist Device. Acesta acționează în câmp magnetic și folosește forța centrifugă pentru asigurarea unei pompe în flux continuu, care nu generează tromboză. Experiența chirurgului a mers mai departe, prin implantarea unui dispozitiv de asistare biventriculară Heartmate 3 BiVAD la un pacient de douăzeci de ani aflat în așteptarea unei inimi compatibile, cu rezultate pozitive după unsprezece luni de observație. În viziunea sa, viitorul stă în perfecționarea tehnologiei wireless, care va permite manipularea la distanță, pe scară largă, a unor dispozitive de asistare ventriculară și a  altor aparate medicale.

 

TAVI și inima artificială

 

     În continuarea aceleiași perspective, chirurgul Latif Arusoglu (Germania) a prezentat o opțiune importantă de tratament pentru pacienții cu insuficiență cardiacă în stadiu terminal: cordul artificial. Acesta reprezintă o variantă de prelungire a vieții până în momentul în care transplantul cardiac poate fi concretizat – acesta rămânând, deci, standardul de aur în patologiile cardiace avansate. Lectorul a conchis că inima artificială reprezintă o metodă eficientă și durabilă de susținere a vieții, acest sistem pneumatic și pulsatil fiind capabil să asigure o perfuzie bună și, astfel, reparații tisulare adecvate.
     Despre evaluarea procedurii MitraClip pentru tratamentul regurgitației mitrale la pacienții la care intervenția chirurgicală pe cale clasică este contraindicată a vorbit chirurgul Călin Vicol (Munchen, Germania). Procedura este minim invazivă, se efectuează prin intermediul cateterismului, iar suturile sunt înlocuite cu clipsuri, ceea ce recomandă acest abord pacienților cu risc crescut, la care îmbunătățește semnificativ calitatea vieții.
     O întreagă sesiune de discuții din cadrul congresului s-a concentrat pe procedura TAVI (implantare de valvă aortică transcateter), marcând direcția de tratament spre care se îndreaptă, în acest moment, pacientul cardiac în stare gravă – în ciuda faptului că tratamentul de elecție rămâne intervenția chirurgicală pe cord deschis. Un rol asumat în acest tip de procedură îi revine ecocardiografiei, aspect subliniat de medicul cardiolog Ovidiu Chioncel (București, România) în cadrul prezentării sale.
     O aplicație practică a noțiunilor teoretice s-a regăsit în lucrarea prezentată de prof. dr. Andrei Iosifescu (București, România). Subiectul abordat a vizat factorii de risc chirurgical în disecția acută de aortă tip A, dar și consecințele particularităților anatomo-clinice și tehnice. Lectorul și-a bazat prezentarea pe un studiu impresionant, în care au fost înrolați 393 de pacienți tratați în intervalul 2009–2017. O altă problemă interesantă, referitoare la disecția de aortă în cazul pacienților politraumatizați, a fost ridicată de dr. Angela Popa (București, România). Numai 20% din acești pacienți supraviețuiesc până la intrarea în sala de operație. Din acest motiv, este nevoie de o abordare multidisciplinară cât mai eficientă a acestor cazuri.
     Despre cooperare, într-un context similar, ne-a vorbit și dr. Răzvan Vasile (București, România). Subiectul prezentării sale a vizat complicațiile neurologice în disecția de aortă. Acestea pot evolua fie către un handicap permanent, fie către deces și necesită, din acest punct de vedere, supravegherea atentă a unei echipe multispecializate.

 

Revascularizările hibride

 

     Despre revascularizările topografice endovasculare în ischemiile critice ale picioarelor diabetice, pe modelul angiosoamelor, a vorbit dr. Vlad Alexandrescu (Belgia). Deși acest concept tridimensional a fost introdus în chirurgia plastică și reparatorie, aplicațiile sale sunt multiple și includ revascularizări miocardice, bypass-ul în teritorii specifice și, în egală măsură, embolizări specifice. Metoda s-a dovedit la fel de eficientă ca în cazul revascularizărilor folosind arcadele plantare și nu s-au constatat diferențe semnificative în mortalitate și în necesitatea reintervenției. Mai mult decât atât, această metodă pare să ofere o calitate superioară vieții pacientului, întrucât asigură un proces de cicatrizarea rapid. Dificultățile în contextul pacientului diabetic se leagă însă de prezența neuropatiei specifice, a edemului sau a infecțiilor asociate, depinzând practic de o sumă de factori sistemici care necesită o abordare personalizată.
     În continuare, dr. Vlad Alexandrescu a subliniat importanța revascularizării hibride, pe cale chirurgicală, respectiv endovasculară. Popularitatea acestei proceduri a crescut simțitor în tratamentul ischemiei critice. Din punctul de vedere al rezultatelor pozitive, procentajul se anunță superior unei abordări individuale. Tema a fost abordată și de echipa de chirurgie vasculară de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (București, România), care a subliniat perspectivele acestui tip de abord, pe baza experienței proprii.
     În fiecare an, în România au loc un milion de amputații și, astfel, o amputație la fiecare șase minute. Despre acest subiect controversat a ales să vorbească dr. Marian Croitoru (București, România). S-ar părea că, pentru acești pacienți practic tratați, calitatea vieții este similară cu cea a bolnavilor de cancer, iar mortalitatea este mare atât perioperator, cât și în primii doi ani de la realizarea intervenției. Printre soluțiile propuse pentru a ameliora acest prognostic s-au numărat atât intervențiile hibride și revascularizările pe baza angiosoamelor, cât și stenturile farmacologic active, care împiedică fibroza și tromboza în vasele periferice. O altă variantă aparține dr. Marius Fodor (Cluj-Napoca, România), care preferă, ca alternativă la amputare, o procedură de bypass distal, cu rezultate pozitive la pacienții săi. El a prezentat ulterior un studiu de caz privind rolul bypass-ului extraanatomic axilo-femural în strategia tratamentului complex al metastazelor inghinale de cancer penian, cu invazie a vaselor femurale. Concluzia acestor discuții s-a concentrat în jurul amputării ca ultim resort, dar și a promovării variantelor alternative, întrucât perspectivele pe termen mediu și lung ale acestei proceduri au devenit deja depășite.
     Am încheiat prima zi de conferințe nu doar cu o viziune pluridisciplinară asupra patologiei cardiace sau vasculare, ci și cu o sumă de cunoștințe care vizează evoluția tehnologică în domeniul medical. Acest progres revoluționează medicina, dar rămâne de datoria medicului să se transforme, la rândul său, printr-o continuă informare, prin flexibilitate în gândire și, poate, prin curajul unei asumări identitare.
     Dimineața de sâmbătă a început cu prezentarea dr. Andreas Baumann (Bochum, Germania), care a vorbit despre noi opțiuni terapeutice în sepsis, respectiv în sindromul de răspuns inflamator sistemic asociat intervențiilor cardiace. Dintre acestea, s-a diferențiat CytoSorb, un dispozitiv extracorporal destinat adsorbției excesului de citokine, menit să reducă la concentrație fiziologică aceste molecule cu rol activ în patologiile respective. Rapid, eficient și ușor de folosit, acest dispozitiv se află încă în testare, studiile încercând să demonstreze utilitatea sa pe termen lung.
     Tot în sfera aplicațiilor clinice ale ingineriei medicale s-a înscris și prezentarea dr. Clara Alexandrescu (Monaco), despre rolul angiografiei prin CT de aortă în context perioperator. Deși reprezintă etalonul evaluării arterei aorte, încă există contradicții între observațiile cardiologului și constatările chirurgului în sala de operație. În ajutor vin noile tehnologii de imagistică, tip SPECT-CT (single-photon emission computed tomography) sau PET-CT (positron emission tomography computed tomography), care deschid noi perspective în cercetare și în clinică, facilitând în același timp colaborarea între diferitele specialități medicale.

 

Endocarditele bacteriene și fungice

 

     Despre tratamentul unei afecțiuni prevalente, de natură infecțioasă, asociată intervențiilor chirurgicale la nivelul inimii a vorbit prof. dr. Adrian Streinu-Cercel (București, România). Prezentarea sa a vizat endocarditele bacteriene, a căror abordare farmacologică a devenit, conform spuselor sale, „o adevărată artă”. Acest aspect nu reprezintă altceva decât o consecință nefastă a creșterii rezistenței la antibiotice, problemă semnalată la nivel global și care necesită o atenție deosebită din partea medicilor din orice specialitate. O soluție găsită în acest caz a fost administrarea de dalbavancină, un antibiotic cu timp de înjumătățire mare, deci cu proprietăți superioare în contextul clinic creat de endocarditele bacteriene.
     Aceeași patologie infecțioasă a constituit obiectul lucrării susținute de dr. Aurelia Bumbu (București, România), care a prezentat rezultatele în urma analizei unui număr foarte mare de pacienți – 929. Vorbitoarea a semnalat o creștere alarmantă a incidenței acestei boli, dar și o corelație îngrijorătoare cu consumul de droguri. A fost subliniată, de asemenea, necesitatea creării unui registru național pentru supravegherea cazurilor la nivelul țării. S-a discutat eficiența pe care o are abordarea pacientului de către o echipă multidisciplinară, formată din: specialist în boli infecțioase, cardiolog, chirurg cardiac și chirurgi oro-maxilo-facial. Cooperarea este obligatorie în acest context, scopul fiind evitarea reinternărilor respectivilor pacienți.
     Despre endocardita fungică a vorbit dr. Vitalie Moscalu (Chișinău, Republica Moldova), care a subliniat faptul că această patologie se transformă treptat într-o problemă de sănătate publică, cu risc iminent de a scăpa de sub controlul autorităților sanitare. Mai mult decât atât, în etiologie fungică, mortalitatea este de aproximativ 50%. S-a subliniat, astfel, nevoia acută de a constitui un centru de referință și a pune bazele unei echipe bine pregătite pentru gestionarea acestei situații critice.
     Un alt subiect intens dezbătut a fost cel propus de chirurgul Horațiu Moldovan (București, România), referitor la comparația dintre abordul minim invaziv și sternotomia completă cu bypass pulmonar în chirurgia valvulară. S-a menționat faptul că singura tehnică eminamente minim invazivă este TAVI, dar, pentru a se adapta la evoluția existentă din punct de vedere intervențional, American Heart Association a extins definiția la inciziile de dimensiuni mici. În mod evident, avantajele unui tip de abord constituie dezavantajele celuilalt și invers – atitudinea terapeutică rămâne la latitudinea medicului, în funcție de experiență și, mai ales, de constelația clinică a pacientului.
     O altă prezentare interesantă, despre xenografturi valvulare cardiace obținute prin bioinginerie tisulară, a fost susținută de dr. Marius Harpa (Târgu Mureș, România). Acesta a pus din nou în lumină amploarea pe care a căpătat-o, cu precădere în ultimii ani, ingineria medicală, precum și perspectivele promițătoare care se arată în această direcție. Din păcate, impedimentul financiar reprezintă în continuare o problemă la nivel național. Întrucât s-au găsit totuși soluții în contexte particulare, există încă așteptări la care numai timpul ne va putea răspunde.
     Un subiect întrucâtva atipic, dar în egală măsură interesant, a fost „Povestea de succes a primei clinici de chirurgie de zi cu profil flebologic”. Dr. Șerban Rădulescu (București, România) a militat pentru beneficiile chirurgiei de zi în intervențiile care permit această abordare. Aceste intervenții sunt atât în beneficiul pacientului, a cărui satisfacție crește invariabil, cât și a instituției sanitare, care va face loc internării cazurilor severe, bucurându-se în același timp de însemnate câștiguri economice prin eliminarea unor cheltuieli care pot fi evitate. Chirurgia de zi s-a extins în majoritatea specialităților, de la chirurgie vasculară, ortopedie, chirurgie plastică și ORL până la oftalmologie, cu procente neașteptat de mici ale mortalității, morbidității sau ale reinternării în spital.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.