Newsflash
Știri

Despre mituri și realităţi în astm

de Conf. dr. Roxana Bumbăcea - mai 7 2021
Despre mituri și realităţi  în astm

Progresele în cercetarea știinţifică în astm ne aduc mereu noutăţi atât în ceea ce privește înţelegerea substratului inflamator al bolii, cât și în privinţa numeroaselor soluţii terapeutice

1Sloganul din acest an al Zilei Mondiale a Astmului este „Să eliminăm prejudecăţile despre astm”, atrăgând atenţia asupra acestei afecţiuni cu prevalenţă în creștere, care încă generează multe decese, dar care poate fi controlată terapeutic.

Progresele în cercetarea știinţifică în astm ne aduc mereu noutăţi atât în ceea ce privește înţelegerea substratului inflamator al bolii, utilitatea unor markeri ai inflamaţiei, cât și în privinţa numeroaselor soluţii terapeutice – molecule noi, dar și dispozitive inovatoare care ajută la buna dispersare a medicaţiei inhalatorii la nivelul întregului arbore bronșic.

Asistăm de puţină vreme și la o importantă schimbare de
paradigmă în tratament, în sensul înlocuirii clasicului medicament
bronhodilatator, utilizat pentru oprirea crizei de astm, cu o terapie combinată (2 în 1), ce conţine suplimentar și un medicament antiinflamator.

Mai mult, pentru formele severe de astm, în prezent există terapii biologice ţintite, care asigură controlul bolii și revenirea la o viaţă normală a pacienţilor, care cu ani în urmă aveau o calitate a vieţii mult redusă și purtau povara grea a bolii. Deja am început să lucrăm cu ele și avem satisfacţia de a le putea oferi astmaticilor severi o viaţă normală sau aproape normală.

La nivel mondial se discută tot mai mult despre terapia personalizată în astm, afecţiune văzută ca o „umbrelă” sub care coexistă o multitudine de fenotipuri și endotipuri de boală. Clinicianul trebuie pregătit în faţa acestei noi provocări a secolului XXI, iar noi, ca societate profesională, sprijinim promovarea abordărilor terapeutice inovatoare, centrate pe pacient.

Ca alergologi, susţinem la nivelul întregii comunităţi medicale utilitatea imunoterapiei alergen-specifice la pacienţii cu astm alergic, care se consideră a fi o terapie modificatoare a bolii, bazată pe ameliorarea simptomelor pe termen lung, chiar și după încetarea tratamentului, pe prevenirea unor noi sensibilizări alergice și a
dezvoltării unor comorbidităţi.

Corticoizii inhalatori: între temeri și beneficii

Referitor la prejudecăţile despre astm, poate că principala idee încă existentă în România se referă la reticenţa utilizării zilnice a medicaţiei inhalatorii care „poate crea dependenţă”. Desigur, într-o boală inflamatorie cronică, medicaţia trebuie folosită zilnic.

Altă prejudecată este legată de folosirea corticosteroizilor inhalatori (CSI), potrivit căreia „steroizii trebuie evitaţi, căci au efecte negative”. Încă există, dar la scară mult mai mică comparativ cu anii precedenţi, confuzia legată de efectele adverse ale corticosteroizilor orali, care nu pot fi translatate cortico­steroizilor inhalatori. Aceștia din urmă nu se absorb în circulaţie și astfel au un profil de siguranţă net superior.

Terapia cu CSI ocupă de mai bine de 50 de ani un loc esenţial în managementul astmului și a contribuit major la reducerea morbidităţii și mortalităţii cauzate de astm. Analizând balanţa risc-beneficiu legată de terapia cu CSI în astm, beneficiile depășesc cu mult riscurile, atunci când tratamentul este bine monitorizat.

Clinicienii, pacienţii astmatici și aparţinătorii lor recunosc în general beneficiile CSI în astm, prin faptul că introducerea lor în schemele terapeutice a îmbunătăţit calitatea vieţii și a salvat multe vieţi. Astfel, mulţi adoptă o abordare realistă în ceea ce privește profilul lor de siguranţă.

Noile recomandări ale Iniţiativei Globale pentru Astm (GINA) nu mai indică nici în formele ușoare de astm tratamentul doar cu salbutamol la adolescenţi și adulţi, ele stabilind rolul primordial al CSI în tratamentul astmului în funcţie de treapta de severitate. 

Teama de corticoizii inhalatori este o realitate cu care mulţi practicieni se confruntă, deoarece raportul risc-beneficiu al terapiei cu CSI nu este întotdeauna înţeles de către pacienţi și familiile lor. Trebuie să continuăm să educăm familiile cu privire la beneficiile potenţiale mari și la efectele secundare minime ale acestei abordări terapeutice.

Există numeroase studii clinice care atestă siguranţa CSI pe termen lung, inclusiv în populaţia pediatrică. Îi folosim deja de foarte mulţi ani, avem pacienţi ce primesc acest tip de tratament ani de zile și cred că proba timpului a confirmat siguranţa demonstrată în studii.

Astmul la copii

Prevalenţa astmului la copii variază între 5 și 10% în diferite ţări europene, iar majoritatea formelor de astm pediatric sunt forme alergice. Practic, unul din 20 de copii de vârstă școlară poate suferi de astm. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în România, incidenţa astmului are tendinţă ascendentă, cu 1-1,5 cazuri noi de boală/1.000 de persoane.

Creșterea incidenţei astmului este asociată cu creșterea prevalenţei atopiei și a altor boli alergice, fapt care sprijină implicarea predispoziţiei genetice în patogenia bolii, alături de multipli factori de mediu. Dintre aceștia trebuie să enumerăm expunerea la poluanţi, virusuri și alţi agenţi patogeni, la alergene, la fumul de ţigară, obezitatea.

Astmul poate debuta la orice vârstă, dar cel mai frecvent apare la tineri – în aproximativ 50% dintre cazuri debutează înainte de pubertate. Evolutiv, unele cazuri de astm simptomatice în copilărie devin asimptomatice la adolescenţă, dar simptomele pot reveni oricând la vârsta adultă.

Complianţa la tratament

Se constată la nivel mondial că unul din trei pacienţi astmatici aflaţi în tratament rămâne cu boala necontrolată și că aproape jumătate dintre ei nu știu să-și folosească corect inhalatorul. Aderenţa la tratament este foarte redusă, sub 50%. Acest lucru conduce la creșterea numărului de exacerbări și de internări. Educaţia despre boală trebuie să fie parte a consultului medical. Pe măsură ce investim mai mult timp și explicăm cât de important este să urmăm corect, zilnic tratamentul, roadele se văd în controlul bolii.

În prezent, se discută tot mai mult despre nevoile încă neacoperite ale pacientului. Noi, ca medici, suntem tot mai mult implicaţi în a înţelege ce își dorește mai mult pacientul astmatic– o viaţă cu cât mai puţine simptome sau fără exacerbări, o creștere a capacităţii de a desfășura activităţi zilnice la școală/la locul de muncă sau activităţi sportive. Cu cât planul de management al bolii se adaptează mai mult la dorinţele și nevoile pacientului astmatic, cu atât complianţa sa va crește.

Conf. dr. Roxana Bumbăcea

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe