Obezitatea este un factor major de risc pentru bolile netransmisibile, inclusiv al unor tipuri de cancer, boli cardiace, AVC și diabet de tip 2, au subliniat participanții la o dezbatere organizată, recent. de Asociatia Pacientilor cu Boli Endocrine – ENDO Pacienți și Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din Romania (COPAC).
În cadrul conferinței, specialiști, reprezentanți ai pacienților și ai societății civile au arătat că obezitatea nu este o alegere sau un defect de voință, ci o boală cronică, complexă, care necesită diagnostic corect, tratament adecvat și sprijin pe termen lung.

„Este important să admitem că obezitatea este o boală cronică. Nu este doar un stil de viață, nu este o problemă estetică și nu este o responsabilitate exclusiv individuală. Impactul obezității este complex. Dincolo de asocierea cu diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral sau anumite tipuri de cancer, obezitatea produce și mortalitate directă prin apneea în somn, limitarea capacității funcționale, afectare osteo-articulară, risc crescut de ateroscleroză și hipertensiune arterială. Obezitatea reduce calitatea vieții și generează costuri semnificative pentru sistemul de sănătate”, a subliniat dr. Stela Firu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Ea a atras atenția că, la nivel global, în perioada 1990-2017, povara asociată excesului ponderal s-a dublat. În plus, la nivel mondial, obezitatea reprezintă un al cincilea factor de risc pentru mortalitate, iar în România este al patrulea factor de risc pentru anii de viață ajustați pentru dizabilitate, după hipertensiunea arterială, consumul de tutun și factori de risc alimentari.

Potrivit ei, obezitatea necesită diagnostic precoce, management continuu și abordare multidisciplinară: „Tratamentul trebuie să includă intervenții nutriționale structurate, activitate fizică adaptată, suport psihologic și, atunci când este indicat, terapie medicamentoasă. Este nevoie de continuitatea îngrijirii și de integrarea serviciilor între medicina primară și specialitățile clinice”.

Abordare multidisplinară și finanțare

La rândul său, prof. dr. Diana-Loreta Păun, şefa secției de Endocrinologie de Spitalul Universitar de Urgență București, a arătat că dincolo de o abordare multidisciplinară, tratarea obezității are nevoie și de sprijin financiar.

„Pe vremuri, când s-au inventat programele naționale de sănătate, obezitatea constituia un subprogram care era în coordonarea Institutului de Endocrinologie Parhon. Din păcate, încet-încet, finanțarea a scăzut și el a dispărut ca program național. Asta ar fi soluția – o finanțare fie de la bugetul de stat sau de la CNAS –  care să asigure o investigare corespunzătoare – există screening și pentru obezitate – și, bineînțeles, susținerea pe cât se poate a unei părți din tratament, pentru că există terapii foarte eficiente pe piață, dar ele nu sunt rambursate”, a punctat  prof. dr. Diana-Loreta Păun.

În acest context, dr. Livia Apostol, consiliera președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a evidențiat că, în managementul obezității, „CNAS trebuie să fie parte din soluție, pentru ca accesul la tratament, diagnostic și monitorizare pe termen lung trebuie să fie real, echitabil și sigur, indiferent de județ”. Ea a arătat că pe lângă tratament nutrițional, psihologic și medicamentos (unde este cazul), chirurgia bariatrică urmată de monitorizare pe termen lung reprezintă și ea o soluție pentru tratarea obezității. În acest sens ea a anunțat că CNAS și-a propus ca în cursul acestui an să implementeze un program de chirurgie bariatrică.

„În funcție de bugetul disponibil și de alocările Ministerului de Finanțe, vom vedea dacă este posibil să îl implementăm în a doua parte a anului, împreună cu Ministerul Sănătății. Programul, în viziunea mea, trebuie să însemne criterii clare, centre bine pregătite, siguranță pentru pacienți și continuitate, nu doar intervenția în sine, ci mai ales monitorizarea pe termen lung, postoperator”, a conchis dr. Livia Apostol.

În România, conform Atlasului Mondial de Obezitate din 2025, șapte din zece români sunt supraponderali, iar patru din zece suferă de obezitate. Mai mult decât atât, un copil din zece are deja obezitate. De altfel, procentul copiilor cu vârsta între 5-19 ani supraponderali a crescut de la 10% în anul 2000, la 23% în 2022. În ceea ce privește copiii din grupa de vârstă 7-9 ani, cele mai recente statistici arată că 28% sunt supraponderali, iar 12% au deja obezitate.