Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Sipetul noutăților medicale

Viața Medicală
Dr. Mihail MIHAILIDE vineri, 28 aprilie 2017
     Nu atât prin opulență (750 de pagini, format tipografic A5), cât mai ales prin substanța științifică bogată și înnoitoare oferită cititorilor, masivul volum Actualități în medicina internă, apărut anul acesta la Editura Medicală, face sarcina recenzentului dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Cum să rezumi, darămite să comentezi în puține cuvinte subtilitățile tot mai multor specialități derivate din medicina „mamă” și necesarmente interconectate cu aceasta? De aceea, aflându-ne într-o astfel de postură și evaluându-ne posibilitățile, ne rămâne numai varianta semnalării recentei apariții editoriale – una de excepție, aflată sub redacția prof. dr. Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române, și prof. dr. Alexandru Oproiu. Domniile lor coordonează activitatea publicistică a unui număr impresionant de autori, în majoritate cadre didactice universitare din trei centre tradiționale (București, Iași, Craiova) și Laboratorul de analize medicale Synevo – Brașov, exprimată în 27 de capitole cu subiecte de maxim interes științific.
     Pentru exemplificare, o suită de „actualități” și „noutăți” în: patologia interstițială pulmonară (Irina Strâmbu), cardio-oncologie (Maria Florescu, Diana Mihalcea, Dragoș Vinereanu) – „ramură medicală nouă, care are scopul de a monitoriza efectele cardiotoxice ale terapiei oncologice, în vederea identificării precoce a pacienților la risc pentru apariția complicațiilor ireversibile” – endocardita infecțioasă (Leonida Gherasim, Andreea Olivia Ciobanu), patogenia, clinica și tratamentul lupusului eritematos sistemic în sarcină (Andra Bălănescu) – „ultimii ani au adus schimbări majore în abordarea gravidei lupice”, în trecut sarcina fiind contraindicată femeilor cu LES – diagnosticul și tratamentul stenozelor carotidiene ateromatoase (Cristina Tiu), oxigenoterapia și ventilația non-invazivă în tratamentul insuficienței respiratorii acute (Alexandru Tudor Steriade, Dragoș Bumbăcea), dispozitive cardiace la pacienții cu infarct miocardic – indicații și limite (Andrei D. Mărgulescu), fibrogeneza hepatică și terapia antifibrogenică (Al. Oproiu), tromboza în neoplasme mieloproliferative cronice (Mihaela Găman, Anca Ilea, Ana Maria Vlădăreanu), aspecte actuale medicale, sociale ale antibioticorezistenței bacteriene (E. Ceaușu, Maria Nica), rezistența bacteriilor la antibiotice fiind astăzi una dintre marile amenințări pentru sănătatea publică.
     Alte capitole sunt fie completive la cunoștințe vehiculate, poate, și în volumul de „Actualități...” din 2015, fie lămuritoare puneri la punct, precum: „De la intoleranța la gluten, la boala celiacă” (Carmen Preda, Mircea Diculescu); „Substituția renală la pacienții cu diabet zaharat” (Cristian Serafinceanu); „Cancerul colorectal” (Cătălin-Andrei Duței, Mircea Manuc) sau „O problemă subestimată – complicațiile tardive ale splenectomiei” (Cătălin Vasilescu – autor care, într-o monografie de curând ieșită de sub tipar, a detaliat complicațiile particulare ale splenectomiei, cu referire la intervenția laparoscopică și robotică asupra acestui organ).
     În „Cuvânt înainte”, coordonatorii volumului menționează cu îndreptățire faptul că în cele 27 de capitole sunt prezentate probleme de medicină internă interconectate altor specialități, pornind de la trunchiul comun al medicinii interne. Văzând structura tematică a lucrării, opinăm că beneficiari ai informațiilor vor fi și medicii de familie, îndeosebi prin întrebările adresate lor de unii pacienți (și soluțiile pe care sunt nevoiți să le ofere), pacienți tot mai interesați de propria sănătate, și tot mai rătăciți în labirintul de informații parcurse online. Așa de exemplu, sunt cei afectați de intoleranța la gluten – nu de multă vreme decriptată din punct de vedere etiologic și fiziopatologic și preocupantă pentru bolnav și medic, suferințele fiind atribuite unui șir de cauze din foarte largul spectru simptomatic al bolilor digestive. S-a elucidat astfel faptul că enteropatia glutenică este o maladie autoimună declanșată de glutenul din cereale (grâu, secară, orz), la persoane cu susceptibilitate genetică (haplotipurile HLA DQ2 sau DQ8). Prevalența bolii a crescut semnificativ în ultimele decade – creștere reală sau dată de o mai bună diagnosticare – leziunea intestinală fiind rezultatul răspunsului imun celular anormal (activarea limfocitelor T intestinale și a celor B umorale.) Pacienții nu sunt dispuși a-și asuma complicațiile și comorbiditățile acum cunoscute, solicitând tratament. În principal, rămâne dieta fără gluten – față de care industria alimentară a răspuns pozitiv – dar și un anume tratament medicamentos. Au apărut chiar ghiduri de diagnostic și tratament în boala celiacă, iar medicii sunt mai corect informați pentru a răspunde în mod eficace dorințelor pacienților, scăderii morbidității și îmbunătățirii calității vieții acestora.
     În aceeași categorie de subiecte de interes pentru medicul de familie se înscrie și elucidarea „Sindromului vestibular periferic” (Mădălina Georgescu), alt diagnostic, de asemenea, „în creștere” – ca și numărul „pacienților cu tulburări de echilibru” –, printr-o mai clară cunoaștere a etiologiei (vasculară, otologică, neurologică, tumorală) – uneori gravisimă, a posibilităților de diagnostic acurat, dar și a soluțiilor terapeutice (medicale, chirurgicale).
     Lucrarea cu titlul citat la începutul acestei succinte prezentări include un capitol de profunde reflecții asupra medicinii supraspecializate de astăzi, când nu se mai poate vorbi de acel „dialog solitar și confidențial medic–pacient” de odinioară, ci de „confruntul” cu o echipă medicală, în care membrii acesteia sunt egali, parteneri și decidenți, iar bolnavul din fața lor – un om străduindu-se și solicitând să fie bine informat. În fiecare echipă însă, se conturează un integrator, denumit de prof. dr. Mircea Cinteză „căpitan”: medicul curant, egal printre egali, cel care trebuie în final să-și asume responsabilitatea relației echipă–bolnav („Echipa medicală. Cine este căpitanul?”)

 

 

 

Leonida Gherasim, Ioan Alexandru Oproiu (sub redacția) – Actualități în medicina internă. Editura Medicală, București, 2017

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC