Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Literatura ca terapie

Viața Medicală
Conf. dr. Corneliu ZEANA vineri, 16 ianuarie 2015
   Viaţa pe Terra este foarte fragilă, iar acum, mai ameninţată decât oricând. Din cauza acţiunilor nesăbuite ale omului, desigur. Deocamdată nu avem nicio dovadă că ar mai exista viaţă altundeva în Univers, dar nu sunt puţini cei care cred în existenţa unor fiinţe extraterestre inteligente, chiar foarte inteligente, cea mai bună dovadă, spun ei, că acestea există e că nu vor să ne contacteze.
   Omul, perisabil şi anxios, se sprijină pe medicină, una dintre cele mai vechi profesiuni, spre a amâna pe cât posibil momentul morţii şi a-şi alina suferinţele provocate de îmbolnăviri. Medicina este o împletire de ştiinţă şi artă, închinătoare, peste Asklepios, zeul său propriu, Apollo, asemeni celorlalte arte. În timpurile recente, medicina a început să neglijeze caracterul său de artă, bazându-se îndeosebi pe chimie, fizică şi alte ştiinţe zise exacte. Medici mari şi chiar taumaturgi au existat din îndepărtată vechime, iar noi ne mirăm cum puteau să vindece cu mijloace atât de rudimentare. Erau şi filosofi, unii aveau şi atribute sacerdotale, cu toţii însă stăpâneau arta cuvântului, puterea magică a rostirii, alături de înţelegerea pentru cel în suferinţă şi recurgeau la o medicină de tip holistic. Dincolo de relaţia duală medic–bolnav (atenţie, limba greacă veche are trei modele de numeral, singular, dual şi plural), pentru a trata grupuri mari de suferinzi se recurgea la teatrul terapeutic. Teatrul de la Epidaur era specializat pe acest profil, piesele erau concepute ca forme de tratament. Şi noi mergem la teatru, e drept, mai rar decât în Antichitate, mărturie stau ruinele amfiteatrelor, foarte cuprinzătoare faţă de numărul locuitorilor cetăţii. Anton Pavlovici Cehov, devotat practicării medicinii pe tot parcursul vieţii, a scris un astfel de gen de teatru, prin care a vindecat mult mai mulţi bolnavi decât a făcut-o ca medic. După o piesă de teatru de-a sa, ne simţim mai liniştiţi, destresaţi, avem altfel de unde cerebrale, tensiunea arterială scade, devenim mai meditativi şi mai buni, mai împăcaţi. Da, literatura este o formă de terapie. Dar nu orice lectură este benefică. Ne amintim de vremurile în care eram obligaţi să studiem documentele de partid, lucrările marxist-leniniste, cuvântările conducătorilor.
   Cauzele şi spectrul îmbolnăvirilor s-au schimbat, astăzi se moare de boli cardiace, hipertensiune arterială, cancer. Putem spune că bolile omului modern au drept cauză stresul, agresiunea permanentă pe care o resimte organismul prin sistemul nervos. Românii trăiesc mai puţin decât media europeană, cu circa cinci ani, încă şi mai puţin decât japonezii sau chinezii, pentru că sunt mai stresaţi şi nu au dobândit abilitatea de a se adapta, de a face faţă stresului. Cum spune Biblia, omul nu trăieşte numai cu pâine (hrană ca atare); are nevoie şi de altceva, de libertate, de pildă. Un leopard, un vultur sau un urs, închişi în cuşcă, au hrană din belşug, nu suferă de frig. Totuşi tânjesc vizibil după libertate şi mor mai repede decât semenii lor din sălbăticie, care se confruntă cu atâtea pericole şi îşi obţin hrana cu greutate. După 1989, deşi mai  liberi, românii nu sunt şi mai fericiţi, mai încrezători în viitorul naţiunii, mai uniţi, mai morali, şi de aceea sunt cei mai bolnavi din Europa şi cu durată de viaţă mai scurtă. Nu mai suferim de frig ca mai înainte, alimente se găsesc din belşug (bani să ai), mulţi au devenit obezi, nu e nevoie să faci efort pentru deplasări, o multitudine de mijloace de transport ne stau la dispoziţie, dar spectrul şomajului şi grija zilei de mâine sunt împovărătoare. O adiere înviorătoare şi aducătoare de optimism a început să bată după recentele alegeri prezidenţiale.
   Revenind la Antichitate, teatrul ca mijloc terapeutic a fost promovat şi în India sau China, dar nu numai. Natyashastra, marele tratat de teatru indian, considerat o prelungire a Vedelor, scris cam în vremea lui Aristotel, are multiple referiri la tema de care ne ocupăm. Cartea a fost tradusă din indiană în română de Amita Bose, eminent filolog indian, îndrăgostită de opera lui Eminescu şi stabilită la noi. În China antică, o astfel de piesă de teatru dura două sau trei zile, cu pauze pentru mese şi pentru dormit.
   Astăzi avem la dispoziţie cartea, e la îndemâna tuturor. Literatura bună favorizează vindecarea. Medicina bazată pe dovezi vrea probe concrete. Acestea sunt furnizate de datele statistice care arată o relaţie de proporţionalitate între durata vieţii şi nivelul studiilor. Analfabeţii şi cei neintegraţi social trăiesc mai puţin, dar se înmulţesc vertiginos. Tot statistic se demonstrează relaţia dintre durata de viaţă şi numărul de cărţi citite.
   Noi, cei care facem parte din Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti Români (SMSPR), cuprinşi şi în Uniunea Mondială a Scriitorilor Medici (UMEM), urmărim, pe lângă valoarea literară propriu-zisă, şi latura care ajută vindecarea. Este de preferat ca o carte bună să fie citită seara, spre a ieşi din atmosfera de stres, urmând sfatul din Biblie: „Lasă zilei grija ei“, adică despovărează-te de stres ca să nu cazi pradă zbuciumului şi insomniei. De o nepreţuită valoare este umorul. Cei care zâmbesc şi râd trăiesc mai mult, fapt de asemenea dovedit statistic. Prin umor, poporul nostru a trecut peste perioadele mai întunecate ale istoriei sale. Medicii scriitori acoperă bine şi această latură. Din păcate, nu sunt suficient de cunoscuţi, iar Ministerul Sănătăţii se arată cu totul indiferent faţă de aceste eforturi care contribuie semnificativ la prevenirea bolilor şi la ameliorarea condiţiei suferinzilor. Literatura despovărează bugetul de sănătate. Unui bolnav care a trecut cu bine peste un infarct miocardic acut, dar rămâne un coronarian, ar trebui să i se prescrie, pe lângă medicamente, şi o listă cuprinzând cărţi recomandate. Nu ne referim la broşurile cu sfaturi medicale, ci la literatura ca artă. Evident, e nevoie de o mare individualizare a recomandărilor. În lumea vestică, în centrele de recuperare a pacienţilor care au suferit un infarct sau un transplant cardiac, există şi bibliotecile corespunzătoare.
   În concluzie, putem spune că literatura este un factor terapeutic pe cât de valoros, pe atât de puţin promovat.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC