Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Efectul "Mozart"

Viața Medicală
Stud. Ionuţ Isaia JEICAN miercuri, 28 decembrie 2011
    O nouă întâlnire a Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală din Cluj a adus înălţătoare acorduri mozartiene în biblioteca Palatului clinicilor universitare. Această ultimă şedinţă din acest an a avut loc miercuri, 14 decembrie a.c., fiind prezidată de dl conf. univ. Király V. István, coordonatorul Atelierului. În introducere, dsa l-a prezentat pe dl prof. univ. Pavel Puşcaş, şeful Catedrei de muzicologie a Facultăţii Teoretice din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Profesorul Puşcaş a adus în centrul atenţiei o temă foarte interesantă: „Mozart şi boala – efectul Mozart astăzi“, prezentată într-o conferinţă de o înaltă ţinută academică.

 

Terapie muzicală în Antichitate

 

   Încă din China antică, au fost observate efecte benefice ale muzicii asupra sănătăţii. Astfel, în timpul administrării unui tratament, bolnavul audia o anumită piesă muzicală, selectată în funcţie de natura bolii şi a leacurilor folosite. În ţinuturile de lângă Marea Mediterană, oamenii Antichităţii au gândit şi au dezvoltat o puternică legătură între muzică şi divinitate, considerând muzica drept un mijloc de a pătrunde în tainele universului.

   În Evul Mediu, muzica creştină prinde un contur deosebit, fiind caracterizată de circumspecţie şi sobrietate, cu efecte orientate asupra „patologiei“ sufleteşti.

 

Efectul „Mozart“

 

   Efectul „Mozart“ reprezintă totalitatea efectelor muzicii lui W. A. Mozart asupra stării de sănătate, asupra dezvoltării funcţiilor cognitive şi chiar a concepţiei individului despre lume. Istoria acestui fenomen începe în jurul anului 1950, când dr. Alfred Tomatis a efectuat cercetări de stimulare auditivă, utilizând muzica lui Mozart, interpretată în special cu ajutorul unor instrumente cu registru înalt: vioară, flaut, asupra unor grupuri de copii cu deficienţe de vorbire şi comunicare. „Studiile sale nu au o bază ştiinţifică coerentă“, a precizat profesorul Puşcaş.

   La Universitatea California s-au întreprins studii de neurofiziologie ce au avut ca scop cercetarea efectelor muzicii mozartiene asupra dezvoltării capacităţii de orientare spaţială. În experimente au fost utilizate animale de laborator. S-a constatat că efectele muzicii asupra dezvoltării simţului de orientare se propagă pe traiecte nervoase ce leagă scoarţa cerebrală de hipocampus.

   Alte studii au încercat să demonstreze că efectul Mozart poate influenţa pozitiv inteligenţa, măsurând coeficientul de inteligenţă înainte şi după audiţie. Au fost cercetate şi posibile efecte ale muzicii lui Mozart asupra pacienţilor cu idiosincrazie. Rezultatele obţinute nu au fost concludente, eroarea de sugestie/autosugestie neputând fi neglijată.

   La Universitatea din Manchester, studiile asupra efectului Mozart au fost efectuate pe pacienţi epileptici cărora li s-a efectuat EEG pre- şi postaudiţie. În urma acestor experimente, s-a ajuns la concluzia că ambele emisfere cerebrale sunt activate de muzică.

 

Efectele efectului

 

   Din cercetările finalizate până în prezent, s-a observat că muzica lui W. A. Mozart dezvoltă abilităţi în a observa subtilităţi, atenuează până la reducere defecte de atenţie şi comunicare, reduce stresul, anxietatea. Din păcate, aceste studii nu au un fundament solid în neuroştiinţe şi se pare că efectul are o eficienţă variabilă, în funcţie de dotarea intelectuală specifică şi de talentul celui care ascultă muzica lui Mozart.

   Tema de cercetare este şi probabil că va mai rămâne ceva timp deschisă. Profesorul Puşcaş consideră că cei mai apţi pentru a efectua aceste studii nu sunt muzicienii, ci specialiştii în psihologie muzicală.

 

„Muzica iaşte aceea care ne gâghilă urechile într-un mod plăcut...“

 

   Prezentarea a fost presărată şi cu momente de audiţie, savurate din plin de cei treizeci de participanţi şi poate chiar de bolnavii din saloanele aflate lângă sala bibliotecii. S-a audiat o parte din Sonata pentru două piane în re major şi mai multe fragmente muzicale propuse pentru observarea eleganţei discursului muzical mozartian (contraste bucurie pură – infinitatea suferinţei, încredere – disperare etc.).

   Prof. univ. Pavel Puşcaş şi-a arătat însă dezaprobarea faţă de genul de muzică „consumat“ în zilele noastre, numindu-l „cacofonie sonoră“. Faptul că suntem obligaţi să ascultăm muzică în mijloacele de transport, în staţii de autobuz, în săli de aşteptare nu poate fi numit decât abuz decizional. Dar nici la capitolul muzică clasică nu stăm mai bine: „Multe case de discuri preferă interpretări obscure, neprofesioniste, pentru că accentul nu mai este pe calitate, ci pe prosperitatea afacerii“, a mai adăugat muzicologul.

 

Coda

 

   Cu certitudine, muzica îşi aduce contribuţia la dezvoltarea mentalului, a spiritualului şi a variabilităţii percepţiei. S-a observat că mari fizicieni, medici, gânditori ai abstractului au avut o pasiune deosebită faţă de muzică. „Muzica este arta cu materialul cel mai imaterial“, spunea Platon.

   Desigur că printre discuţii s-a ridicat şi întrebarea: dacă muzica lui Mozart are efecte benefice asupra stării de sănătate, de ce însuşi compozitorul a fost aproape toată viaţa bolnav? Dar de unde ştim că nu tocmai muzica sa l-a ajutat să trăiască şi să depăşească cele mai grele momente ale vieţii?...

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC