La vreme de primăvară, se pare că este la
modă să ne ocupăm de cultură… noaptea. După evenimentele deja consacrate –
Noaptea muzeelor, pe care v-am relatat-o de curând, şi Noaptea institutelor
culturale, a cărei ediţie cu numărul şase va avea loc în această seară –,
clusterul EUNIC România a avut iniţiativa de a organiza Noaptea literaturii europene. Deja existent în alte ţări,
evenimentul îşi propune să ofere ţărilor europene o platformă pentru a-şi
prezenta propria literatură contemporană, precum şi de a face auzite, într-un
mod creativ, noi voci literare europene, plecând de la premisa că literatura
este un instrument de înţelegere reciprocă şi de schimb cultural, care poate să
îndepărteze barierele de comunicare. Lansată în 2006 ca un proiect al centrelor
cehe în colaborare cu reţelele locale EUNIC, Noaptea literaturii europene are
loc în general în luna mai şi, nu de puţine ori, se asociază şi cu alte
manifestări culturale importante, crescând de la un an la altul şi ajungând în
2012 să se desfăşoare în 25 de
oraşe din 17 ţări.
Într-o frumoasă şi înmiresmată seară de
sfârşit de mai, în care ploaia ne-a dat un binemeritat răgaz însorit, eleganta
vilă în stil neoromânesc ce adăposteşte Fundaţia Löwendal a prins din nou viaţă,
ca la marile serate de pe vremuri, graţie unui eveniment care a făcut să se audă,
în limba română, vocile a peste 50 de scriitori din întregul continent şi nu
numai. Fiecare instituţie participantă a avut propriul spaţiu, respectându-se
ideea organizatorilor de a fi folosite şi locaţii atipice, aşa că, din curte
până în pod, iubitorii de literatură au putut să se mişte în voie timp de
aproape patru ore, bucurându-se atât de scriitorii preferaţi sau recent
descoperiţi, cât şi de o notă inedită a artei acestora, mulţumită felului în
care cei invitaţi pentru lectură – unii chiar actori profesionişti – au ştiut să
dea viaţă cuvintelor şi personajelor. Cele zece organizaţii participante
(Centru Ceh, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, British Council,
Institutul Polonez, Institutul Camões prin Ambasada Portugaliei, Institutul
Cervantes, Delegaţia Valonia-Bruxelles, Centrul Cultural Maghiar, Centrul
Cultural Turc „Yunus Emre“) s-au reunit sub acelaşi acoperiş, ceea ce a oferit
publicului posibilitatea de a se mişca foarte uşor dintr-o zonă culturală în
alta şi de a putea, astfel, cuprinde cât mai multe şi mai variate fragmente de
lectură în timpul derulării evenimentului.
Deloc întâmplător, Noaptea literaturii
europene de la Bucureşti, organizată sub coordonarea Institutului Cultural
Român, a coincis cu ziua deschiderii Salonului internaţional de carte Bookfest,
ceea ce a făcut posibilă participarea la această seară specială a unor
scriitori ce urmau să aibă lansări de carte la Romexpo: din partea Franţei,
invitată de onoare la Bookfest în acest an, au citit Dominique Fernandez,
Sylvie Germain, Nedim Gürsel, iar Centrul Ceh l-a prezentat pe Martin Vopìnka.
Începutul serii a fost discret, dar,
încetul cu încetul, sălile au început să se umple cu public de toate vârstele,
cei mai tineri aşezându-se fără reţinere direct pe podea când scaunele s-au
dovedit insuficiente. Desfăşurarea seriilor de lecturi a fost, în fiecare
dintre spaţii, aproape după acelaşi tipar. Fiecare autor era citit de o
personalitate din lumea culturală – actor, traducător, scriitor, critic
literar. Uneori, lectura putea să fie însoţită şi de justificarea alegerii
autorilor, cum a făcut-o, pentru Delegaţia Valonia-Bruxelles, dna prof. univ.
Rodica Pop, directorul Centrului de Studii de 
Literatură Belgiană de limbă
franceză din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ de la Cluj, invitată special
pentru acest eveniment, la Bucureşti.
O modalitate mai neobişnuită de prezentare
a unor autori a fost cea aleasă de Institutul Cervantes, care a inclus în
program, pe lângă prozatori cunoscuţi, şi doi autori de teatru, una din piese
fiind pe agenda Teatrului Excelsior, şi invitându-i pe actori să bucure
publicul nopţii literaturii cu câteva fragmente, atât cât să le deschidă pofta
de a merge la teatru pentru a vedea piesa în totalitate.
În altă parte a casei se făcea în acest
timp poezie, căci traducătorul şi poetul Dinu Flămând îşi fascina auditoriul cu
versurile lui Fernendo Pessoa, încercând să le transmită tinerilor care îl
înconjurau ceva din pasiunea pe care autorul portughez i-a trezit-o cu opera
sa.
Şi pentru că trebuie să mai facem uneori
pauză chiar şi de la citit, gazdele au oferit, în spaţii mai retrase, câte o
gustare sau un ceai, cât să putem prinde vlagă şi chef pentru a merge mai
departe pe cărările imaginaţiei celor care, fiecare în modul său personal, ne
fac viaţa mai frumoasă şi ne oferă clipe de evadare din cotidian şi motive de
reflecţie. În toate cele peste trei ore ale „nopţii“, casa a fost într-un freamăt
permanent, iar încăperile s-au dovedit de-a dreptul neîncăpătoare pentru cei
care, ieşiţi de la un institut, ar fi vrut să poposească la un alt centru cultural.
De altfel, pentru o următoare ediţie, organizatorii ar putea avea în vedere un
spaţiu mai amplu, dar tot unic, pentru ca participanţi care aleg să se plimbe
între institute să se poată opri şi urmări lecturile indiferent de moment. Cei
mai favorizaţi din punctul de vedere al spaţiului în acest an au fost cei de la
Cervantes, în pod, şi cei de la ICR, în curte.
Pe măsură ce ne apropiam de miezul nopţii,
pleoapele deveneau din ce în ce mai grele, dar îmbinarea fericită dintre
literatură şi arta dramatică sau măcar pasiunea celui care făcea lectura reuşeau
să ţină publicul treaz. Mai mult, acesta a devenit protagonist la finalul evenimentului,
când instituţiile participante au propus un concurs de proverbe, adunate din
limbile lor şi transpuse în limba română. Acestea erau citite parţial şi acel
spectator care reuşea primul să îl întregească era răsplătit cu o carte. A fost
un moment vesel şi animat, deşi nu toţi cei prezenţi au
plecat spre casă cu o
carte în mână. Chiar şi aşa, nimeni nu a avut cum să fie dezamăgit în acea seară.
Am împărtăşit cu toţii, împreună cu gazdele noastre, bucuria întâlnirii cu
autorii preferaţi sau a descoperirii unor voci noi, sporită de felul inspirat
în care au fost alese fragmentele spre lectură şi de modul în care personajele
au prins viaţă în faţa noastră. Nu ne rămâne decât să ne notăm un nou reper în
agendă, pentru o altă frumoasă seară de mai, anul viitor. 
