Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

„Crimă și pedeapsă“ la 35 de grade

Viața Medicală
Candid STOICA vineri, 15 iulie 2016
     Odată cu venirea verii și apariția temperaturilor caniculare, multe teatre au tras cortina. S-a pierdut obiceiul ca teatrele să aibă stagiuni de vară. Grădinile care până mai ieri constituiau farmecul orașului și erau locul de desfășurare al spectacolelor de vară au dispărut sau nu sunt folosite, managerii teatrelor preferând să-și petreacă vacanța pe plajele de la Copacabana și Miami ori având alte îndeletniciri profitabile.
     Totuși, sub toate condițiile climaterice aspre, la Teatrul Bulandra se joacă, încă, „Crimă și pedeapsă“, dovedind că există spectatori nemiloși pe care canicula nu-i sperie. Romanul lui Dostoievski, capodoperă a literaturi rusești și mondiale, a atras încă de la apariția sa numeroși oamenii de teatru care nu au rezistat tentației de a-l dramatiza. Unii dintre ei l-au prezentat cel mai adesea ca pe un studiu despre vină, ilustrând modul în care Raskolnicov pune la cale uciderea și jefuirea unei bătrâne cămătărese pentru a-și rezolva problemele financiare, dar și din dorința de a-și demonstra lui însuși că este îndreptățit să o facă. Personajul nu simte vinovăția decât ca pe o teroare și o profundă înstrăinare față de restul omenirii.
     Spectacolul este jucat în sala denumită destul de pretențios „Studio Space“ (care este de fapt o magazie de decoruri reamenajată și utilată cu aer condiționat, cu doar 90 de locuri). Având premiera în anul 2006 în sala „Toma Caragiu“, întâmpinată cu surle și trompete de noua critică teatrală, piesa a fost refăcută de curând de același regizor în noul spațiu amintit, în distribuție apărând acum și reputatul actor Marian Râlea.
     Regizorul, Yuri Kordonsky, denumit de cronicari „rusul care-i tălmăcește pe ruși“, despre care se spune că-și pune actorii să ardă pe scenă ca și cum ziua de mâine n-ar exista, este – așa cum lui însuși îi place să spună – un fugar. Un fugar din specia ma­rilor căutători de adevăruri teatrale, care n-are teamă s-o ia din loc de fie­care dată când simte că rutina l-a împotmolit.
     Regizorul unui excepțional spectacol – „Unchiul Vania“ de Cehov, Yuri Kordonsky este un client obișnuit al teatrelor din România, și în special al Teatrului Bulandra unde a realizat mai multe spectacole interesante, apreciate la unison atât de interpreții cu care a lucrat, cât și de critica de specialitate. În noua montare a piesei „Crimă și pedeapsă“, pe Kordonsky îl interesează în special momentul descoperii lui Dumnezeu, transformând povestea într-un spectacol despre omul care se află între Dumnezeu și diavol. Astfel, regizorul a inventat omul care se rupe în trei, materializându-l prin trei înfățișări umane, prin trei actori.
     Toate personajele – cei trei Raskolnicovi, Sonia, Aliona și anchetatorul – evoluează într-un fel de cameră pătrată, care are la fiecare colț o ușă prin care protagoniștii intră când intempestiv, când mai lent. Camera decorată de Tina Louise Jones are proiectate pe podea, din când în când, gratii luminoase în care tronează un mare topor înfipt într-un buștean. Este toporul cu care cei trei Raskolnikovi o căsăpesc pe bătrână, într-o scenă funambulească. Proveniența bușteanului se pare că este autohtonă. Spectatorul este invitat să vadă faptele nu cum s-au petrecut altădată, ci cum arată în acel spațiu în care se recreează frământările protagonistului.
     În cele trei ore de spectacol dens, Marius Manole, Richard Bovnoczki, Vlad Logigan, Rodica Lazăr, Anca Andone și Marian Râlea „ard“ vorbind textul lui Dostoievski și având scenariul lui Kordonsky în cap. Se povestește că tensiunea creată uneori în spectacol este atât de mare încât, în urmă cu ceva timp, Marius Manole ar fi leșinat și a trebuit să fie transportat de urgență la spital. Nu se știe însă dacă s-a întors imediat la spectacol după ce i s-au dat îngrijirile de rigoare sau dacă reprezentația s-a suspendat. În orice caz, spectacolul este un eveniment aproape unic. Marius Manole, poate cel mai reprezentativ actor al tinerei generații, este și cel mai întrebuințat.
     Cu experiența acumulată în zeci de spectacole pe scenele multor teatre, Marian Râlea reușește să creioneze un personaj interesant, uneori misterios, alteori surprinzător de diurn, a cărui armă principală este tenacitatea și perseverența. Cu o figură care n-are nevoie de machiaj, Marian Râlea are capacitatea de a se infiltra uimitor în pielea personajelor pe care le interpretează, fiind uneori de nerecunoscut.
     Este excelent ca noua generație să ia contact cu textul lui Dostoievski atât de generos și poate mai actual decât s-ar crede, deși dramatizării actuale (care a folosit o traducere a Oanei Turbatu) i se poate imputa că, față de bogăția și profunzimea de fapte și sensuri a romanului, eșafodajul dramatic al regizorului este totuși destul de modest. Cu toate acestea, paradoxal, spectacolul este de o acuratețe surprinzătoare, chiar dacă la pauză o parte din locuri au rămas goale.
     Costumele extrem de simple ale Ninei Brumușilă sunt coerente și întregesc admirabil atmosfera austeră a spectacolului. Ar mai  fi de adăugat că lucrul unor actori din spectacol cu regizorul Kordonsky a lăsat o urmă de neșters în amintirea lor, uneori schimbându-le radical poziția și concepția lor față de teatru, pe care le-au regândit din temelii. Felicitări Teatrului Bulandra pentru noua sală unde tinerii creatori – regizori sau actori – își pot duce la îndeplinire proiectele, dar și pentru amenajarea ei tehnică.

 

 

P.S: Aflu târziu că totuși există o grădină de vară care prezintă spectacole de teatru: aceasta este amenajată în curtea Televiziunii Române.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.