Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Actualizări clinico-terapeutice

Viața Medicală
Dr. Mihail TOMŞA luni, 5 decembrie 2011
   O situaţie medicală aflată între fiziologic şi patologic merită toată atenţia ginecologilor şi nu numai a acestor specialişti: menopauza. Interesul e justificat, pe de o parte, de faptul că perioada astfel numită – care, faţă de altă dată, îşi anunţă debutul în jurul vârstei de 51 de ani – se însoţeşte de un buchet de simptome şi semne ce influenţează calitatea vieţii femeii moderne şi a activităţii sale, iar pe de altă parte, că medicina dispune astăzi de posibilităţi farmacologice capabile să corecteze deficitul hormonal rezultat în urma încetării activităţii ovariene. Terapia hormonală de substituţie (THS) presupune administrarea de estrogeni şi progesteroni sintetici, dar medicul va trebui să aibă în vedere contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale acestui tratament. Trei autori de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov, dr. Gabriela Angelescu, conf. dr. Horia Bălan şi dr. Elena Popescu, realizează împreună, în revista MEDICINA MODERNĂ nr. 3/2011, o actualizare a indicaţiilor terapiei de substituţie în menopauză – cu adresă specială către medicii internişti – având în vedere faptul că problema este una de interferenţă, iar interniştii trebuie să aibă o viziune integrativă, lipsită de parti-pris-uri. Sunt expuse manifestările acute din menopauză, care apar la cca 60% din femei şi care pot persista cinci ani: valurile de căldură, palpitaţiile, transpiraţiile, iritabilitatea/anxietatea, insomniile, cefaleea, tulburările vasomotorii fiind explicate prin scăderea nivelului de estrogeni; tulburările trofice urogenitale: atrofia mucoasei vaginale, pruritul, senzaţia de arsură, posibilă dispareunie, frecvenţa infecţiilor de tract urinar, ba chiar disurie, nicturie şi incontinenţa urinară de efort; osteoporoza – cu pericolul reprezentat de fracturile de fragilitate pe os patologic; spectrul divers al afecţiunilor cardiovasculare, cu o frecvenţă crescută prin scăderea efectului protector al estrogenilor; afectarea funcţiilor cognitive – la „femeile aflate în menopauză, incidenţa bolii Alzheimer este de trei ori mai mare decât la bărbaţii de aceeaşi vârstă“. Autorii discută indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse ale THS, dar şi riscurile acestei terapii, legate îndeosebi de patologia oncologică (sân, endometru), dezvoltarea bolii tromboembolice, evoluţia defavorabilă a unor comorbidităţi. Sfatul recenzentului este acela ca punerea la punct amintită să fie citită cu atenţie de toţi practicienii care se îngrijesc de sănătatea femeii adulte, pentru a discerne corect între avantajele şi dezavantajele terapiei hormonale de substituţie în tulburările perioadei dificile (dar trecătoare) din viaţa acestor paciente.
   Două prezentări de cazuri clinice ne-au reţinut benefic atenţia. Primul, „Studiu clinico-imagistic asupra frecvenţei cardiace nediagnosticate la pacienţii cu BPOC stabilă“, este semnat de dr. Camelia Cristina Diaconu (Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca). Este semnalată prevalenţa crescută a acestei asocieri, „deloc întâmplătoare“, care impune o „cooperare mai strânsă între medicul de familie, internist, pneumolog şi cardiolog, pentru a ameliora acurateţea diagnosticului şi pentru un tratament adecvat la această categorie de bolnavi“ – la care, în timp, apare disfuncţia sistolică a ventriculului stâng, iar obstrucţia aeriană se accentuează. Al doilea este un caz de „Carcinom spinocelular pe radiodermită cronică“, apărut la o distanţă de 20 de ani după un tratament radioterapic local impus de un adenocarcinom mamar. Autori: Fekete Gyula Lásló, de la Spitalul Clinic Târgu Mureş, şi dr. Fekete Júlia Edit, medic primar epidemiolog la Centrul Regional de Sănătate Publică Mureş. Cazul este convingător şi bogat ilustrat cu fotografii color, inclusiv cu aspectele histologice.
   Un colectiv de medici de familie din Bucureşti, având ca prim autor pe dr. Mircea Mateescu, medic primar, în colaborare cu dr. Alexandru Butoi, de la Agenţia Naţională Anti-Doping examinează „Abordarea diagnostică a durerii oro-faciale în practica medicului de familie“. Sindromul respectiv cuprinde o paletă largă de afecţiuni, analizate amănunţit de autori: vasculare, neurologice, musculoscheletale, psihiatrice. Pentru anamneză, s-au folosit chestionare calitative.
   Un grup, de asemenea multidisciplinar, din care fac parte de internişti, specialişti în biologie celulară şi moleculară, un gastroenterolog, având ca prim semnatar pe dr. George Săraci, de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, comunică rezultatele observaţiilor făcute (pe 32 de pacienţi) asupra „Eficienţei pe termen scurt a inhibitorilor de pompă de protoni în esofagul Barrett“. Inhibitorii de protoni au o (certă) influenţă benefică, susţinută în studiul respectiv de argumente irefutabile. Dar şi alte articole din acest număr al revistei – în afara celor mai sus semnalate – merită atenţia cititorilor.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC