Astfel, psihologii acestei clinici vin în sprijinul comunităților formate din persoanele care se confruntă cu acest diagnostic sau care trăiesc experiența coronavirusului prin prisma profesiei pe care o au – mai ales că medicii din linia întâi sunt în această perioadă supuși unei presiuni psihice uriașe.

„Am fost impresionată de devotamentul cu care acești oameni salvează oameni, dar și de suferința pe care o resimt în aceste zile. N-am putut să stau deoparte și mi-am pus în slujba semenilor toată priceperea, iscusința, cunoștințele. Sunt obișnuită să lucrez cu pacienți oncologici, sunt oameni care nu mai văd luminița de la capătul tunelului, dar cu toate acestea reușesc să-i fac să vadă diferența dintre îngrijorarea productivă sau teama și frica ce este resimțită ca durere psihologică, împiedică persoana să-și atingă obiectivele și uneori chiar o directionează împotriva acestora. Și cei din linia întâi în lupta cu COVID-19 se confruntă cu același distres emoțional. Oameni care salvează oameni!”, a declarat psihologul Lidia Stoica pentru „Viața Medicală”.

Lidia Stoica (foto mai jos) este psiholog clinician, cu specializare în psiho-oncologie, iar în contextul actual al pandemiei de COVID-19 și-a propus să ofere sprijin de natură psihologică și celor din linia întâi, care tratează pacienții infectați cu noul coronavirus: cadre medicale, infirmieri, brancardieri, personal care lucrează în spitale ori în centrele de carantină.

Scopul grupurilor de suport ale acestei clinici este de a ajuta persoanele din comunitatea medicală care sunt „forțate”, prin natura profesiei, să presteze muncă în condiții de risc, fiind expuse la COVID-19.

Obiectivele acestor grupuri de suport psihologic sunt:

• reducerea izolării  sociale, a stării de anxietate, a depresiei și a stresului persoanelor care lucrează în spitale ori în centrele de carantină,
• creșterea nivelului de informare asupra posibilităților de recuperare,
• diminuarea stării de epuizare fizică, mintală și emoțională a celor care participă la grupurile de suport,
• sporirea sentimentului de securitate/ întrajutorare.

Rolul suportului psihologic este extrem de important în contextul actual

Intervenția în criză nu este psihoterapie sau consiliere psihologică, explică psihologul Lidia Stoica. Această intervenție nu este orientată spre tratament psihologic sau psihiatric specific, pe o perioadă lungă de timp, și nu utilizează module explicative psiho-patologice.

Rolul intervenției în situații de criză – așa cum este și criza generată de contextul actual al numărului din ce în ce mai mare de persoane confirmate cu infecție cu virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României, de numărul în creștere al focarelor de infecție (apar focare în tot mai multe orașe din țară, cel mai mare fiind la Suceava) – este de a ajuta persoanele / cadrele medicale să depășească cu pierderi mici sau minime situația în care se află și să le readucă la un nivel de funcționalitate din perioada de dinaintea crizei.

Intervenția în situații de criză furnizează asistență pragmatică, concretă, punctuală și adaptată nevoilor indivizilor – în cazul acesta vorbim de cadre medicale, infirmieri, brancardieri, personal care lucrează în spitale sau în centre de carantină.

„Coronavirusul este ca și cancerul, un diagnostic amenințător de viață, iar în astfel de diagnostice, studiile au arătat că participarea la un grup suport psihologic este mult mai eficientă în reducerea efectelor, implicit a efectelor coronavirusului”, a subliniat psihologul clinician Lidia Stoica.

Potrivit acesteia, intervenția în criză, adică participarea la un grup de suport psihologic în cazul cadrelor medicale, urmărește stabilizarea funcționării psihologice, prin asigurarea nevoilor de bază ale medicilor, atenuarea disfuncțiilor psihologice și a distresului emoțional, restabilirea funcționalității adaptative și facilitarea accesului la următorul nivel de îngrijire.

Ce trebuie să rețină cadrele medicale care vor să se înscrie la un grup de suport psihologic

Psihologul clinician Lidia Stoica oferă, în această perioadă:

• 3 grupuri de suport psihologic, pro-bono;
• maximum 10 persoane în fiecare grup;
• 6 întâlniri alocate pentru fiecare grup;
• câte 2 întâlniri pe săptămână;
• întâlnirile se fac printr-un sistem de video call (detalii mai jos);
• 2 ore alocate fiecărei întâlniri de grup.

Calendarul grupurilor de suport psihologic:

1. Grupul 1: 15, 17, 22, 24, 29 Aprilie si 1 Mai ora 17.00-19.00;
2. Grupul 2: 21, 23, 28, 30 Aprilie si 5 , 7 Mai ora 19.00-21.00;
3. Grupul 3: 4, 8, 11, 15, 18, 22 Mai ora 19.00-21.00.

Cum vă puteți înscrie la grupurile de suport psihologic

Dacă faceți parte din grupul-țintă (cadre medicale, infirmieri, brancardieri, personal care lucrează în spitale sau centre de carantină), iată cum puteți beneficia de suportul psihologic:

• vă înscrieți în acest formular;
• veți primi apoi pe email invitația în Zoom (aplicatia Zoom poate fi descărcată de aici)
• veți avea apoi întâlnirea cu psihologul prin această aplicație, la data și ora anunțate.