Pentru ca aceste corelaţii cerebrale să poată fi înţelese trebuie să fie în prealabil modelate. Cu acestea şi începând cu celebrul model Hodkin-Huxley, care este încă valabil după o jumătate de secol, păstrându-şi actualitatea, s-a ocupat prima comunicare a celei de-a XIX-A Conferinţe Naţionale de Epilepsie, desfăşurată în zilele de 5 şi 6 noiembrie a.c., la Bucureşti. Titlul acesteia a fost: Modele electrofiziologice şi structurale în explorarea reţetelor neuronale la nivelul formaţiunii hipocampice şi al celei de-a doua: Explorarea reţelelor neuronale – arhitectura funcţională a hipocampului – aplicaţii neurologice, ambele prezentate de dl prof. dr. B. Amuzescu. Acelaşi conferenţiar a expus şi sinteza: Terapia celulară în epilepsie, în care descrierea embrio- şi neogenezei neuronilor, migraţia lor spre locurile-ţintă din sistemul nervos central şi multiplicarea conexiunilor dendritice cu formarea de „ghemuri“ ectopice a oferit o bază microhistologică în explicarea focarelor epileptogene. Surprinzător şi plin de consecinţe este faptul că, la adult, chiar apar, în girul dentat, neuroni neoformaţi care îmbogăţesc memoria. De asemenea, cine şi-ar fi închipuit că tratamentul cronic cu antidepresive care blochează recaptarea serotoninei (fluoxetina, de exemplu) transformă fenotipul neuronilor granulari din girul dentat într-unul imatur. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.