Potrivit www.bbc.com, operatorul navei de croazieră MV Hondius, Oceanwide Expeditions, a declarat că un cuplu (soț și o soție olandezi) și un cetățean german au murit.

Infecția cu hantavirus a fost confirmată în cazul cetățeanului britanic în vârstă de 69 de ani, internat la terapie intensivă într-un spital din Africa de Sud. 

Hantavirusul era prezent și în cazul femeii olandeze care a murit. Cauzele deceselor celorlalți pasageri sunt investigate, mai scrie BBC. 

Hantavirusul se transmite de obicei de la rozătoare prin fecale, salivă sau urină. Infecția poate provoca boli respiratorii grave. Rareori se transmite de la om la om.

Pe lângă cetățeanul britanic despre care s-a confirmat că are hantavirus, un membru britanic al echipajului navei de croazieră se numără printre alte cinci cazuri suspecte corelate cu această navă de croazieră. Aceste cazuri sunt investigate în prezent de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Nava MV Hondius se află, în prezent, în largul coastei Republicii Capului Verde și are la bord 149 de persoane din 23 de țări. 

Despre focar și momentul debutului

Potrivit unei informări transmise de OMS, la 2 mai 2026, un grup de pasageri cu afecțiuni respiratorii severe aflați la bordul unei nave de croazieră a fost raportat Organizației Mondiale a Sănătății. 

Nava transportă 147 de pasageri și membri ai echipajului. Până la 4 mai 2026, au fost identificate șapte cazuri (două cazuri confirmate în laborator de hantavirus și cinci cazuri suspecte), inclusiv trei decese, un pacient în stare critică și trei persoane care au raportat simptome ușoare. 

Debutul bolii a avut loc între 6 și 28 aprilie 2026 și s-a caracterizat prin febră, simptome gastrointestinale, evoluție rapidă către pneumonie, sindrom de detresă respiratorie acută și șoc. Investigațiile suplimentare sunt în desfășurare. 

Focarul de pe nava de croazieră este gestionat printr-un răspuns internațional coordonat, care include investigații aprofundate, izolarea și îngrijirea cazurilor, evacuare medicală și analize de laborator.

Infecția la om cu hantavirus este dobândită în principal prin contact cu urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate. Este o boală rară, dar severă, care poate fi mortală. Deși rară, transmiterea limitată de la om la om a fost raportată în focare anterioare ale virusului Andes (o specie specifică de hantavirus).

Organizația Mondială a Sănătății a transmis că evaluează în prezent riscul pentru populația globală ca fiind scăzut și va continua să monitorizeze situația epidemiologică și să actualizeze evaluarea riscului. 

Fișă informativă despre hantavirus 

Pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății există o fișă detaliată despre hantavirus care poate fi consultată de populație. 

Experții OMS explică: hantavirusurile sunt virusuri zoonotice care infectează în mod natural rozătoarele și sunt transmise ocazional la oameni. Infecția cu hantavirus la oameni poate duce la îmbolnăviri severe și adesea la deces, deși manifestările bolii variază în funcție de tipul de virus și de zona geografică. 

În cele două Americi, infecția cu hantavirus este cunoscută pentru faptul că poate provoca sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS - hantavirus cardiopulmonary syndrome), o boală cu evoluție rapidă care afectează plămânii și inima. 

În Europa și Asia, hantavirusurile sunt asociate cu febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS - haemorrhagic fever with renal syndrome), care afectează în principal rinichii și vasele de sânge.

Deși nu există un tratament specific care să vindece bolile cauzate de hantavirus, îngrijirea medicală timpurie este esențială pentru a îmbunătăți supraviețuirea pacienților și se concentrează pe monitorizarea clinică atentă și pe gestionarea complicațiilor respiratorii, cardiace și renale. Prevenirea infecțiilor cu hantavirus depinde în mare măsură de reducerea contactului dintre oameni și rozătoarele infectate.