Către orele şapte ale serii de 26 iulie, agitaţia pusese stăpânire pe şoseaua Ştefan cel Mare: supravegheate de jandarmi şi poliţişti, grupuri pestriţe de oameni se îndreptau spre intrarea în Complexul Sportiv „Dinamo“. Nocturna era însă oprită, iar din „Groapă“ nu răzbăteau scandările galeriilor – nu urma să se joace vreun derby de tradiţie al Ligii 1, ci să se încerce stabilirea recordului pentru cel mai mare curs de resuscitare cardiorespiratorie (CPR) din lume. (...)

   La 28 iulie, este marcată, în fiecare an, în întreaga lume, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitei, eveniment care se desfăşoară sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Infecţiile virusal-hepatitice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu impact biologic, economic şi social remarcabil. Actualmente, peste două miliarde de persoane prezintă serologie pozitivă pentru infecţia cu virusul hepatitic B (VHB), iar 170 de milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitic C (VHC). (...)

   „Statisticile nu mint!“ – pare să fie cea mai bună justificare pentru varii afirmaţii susţinute de cifre. Dar oare aşa să fie? Statisticile morbidităţii şi mortalităţii din sănătate neglijează dimensiunea neurologică a patologiei: accidentul vascular cerebral intră în categoria afecţiunilor cardiovasculare, suferinţele creierului secundare unor comorbidităţi sunt complet neglijate, suicidul e adunat la... traumatisme (şi nu la tulburări neuropsihiatrice) ş.a.m.d. În „mileniul creierului“, sănătatea sistemului nervos nu constituie o prioritate de prim ordin. Încă. Pentru că Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) este „vârf de lance“ al unei iniţiative globale, de reconsiderare a suferinţelor creierului. Mai multe detalii aflăm de la dl prof. dr. Vladimir Hachinski, preşedintele WFN, într-un interviu realizat de dl dr. Aurel F. Marin în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“. (...)

   O zicală de la noi spune că „toată lumea se pricepe la fotbal, politică, agricultură şi medicină“. Bineînţeles, se referă şi la cei care nu au nici măcar tangenţial vreo legătură cu domeniile respective. În materie de medicină, profanii în domeniu îşi manifestă „expertiza“ prin expresii gen: „Ştiu eu mai bine ca doctorii ce boli am, ce să iau şi de ce mă doare“. De aici şi până la automedicaţie nu mai este decât un pas. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.  

 

    Joi, 21 iulie a.c., a avut loc la Ministerul Sănătăţii (dezbaterea publică a proiectului Ordinului privind aprobarea metodologiei de calcul, a listei şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate prin hotărâre de Guvern, în condiţiile legii. (...)

OMS luptă pentru siguranţa pacienţilor
Fără diagnostic serologic în TB!
Mască chirurgicală cu antivirale
Costurile infecţiei cu A/H1N1
Olimpiada postliceală

 

 

   Contrar legendei care mă însoţeşte, n-aş putea să spun că sunt un om informat despre ceea ce se petrece în lumea medicală românească. Eventuale merite, dacă sunt, ţin mai degrabă de o anumită „prezenţă“ şi de interesul pentru culisele unor evenimente, acele locuri şi momente, greu accesibile de cele mai multe ori, unde „se văd“ ori măcar „se întrezăresc“ trecute şi viitoare performanţe. Poate că în această rezistenţă în faţa avalanşei de informaţii oferite „de-a gata“ se află şi un anume sfat primit de la dl prof. dr. Marcel Uluitu, cel care mi-a călăuzit primii paşi în cercetarea medicală: „Cel care ştie nu va face niciodată cercetare. (...)

  În ultimii ani, cabinetele stomatologice româneşti au devenit o destinaţie tot mai căutată de „turiştii medicali“. Despre acest subiect, mai complex decât pare la prima vedere, ne-a răspuns, recent, la câteva întrebări, dl dr. Alexandru Brezoescu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Bucureşti. (...)