Luna trecută, un colectiv de cercetători germani a publicat un raport* foarte interesant despre o nouă „boală sociogenică în masă” (mass sociogenic illness, MSI). Șeful colectivului, dr. Kirsten R. Müller-Vahl, profesor de psihiatrie la Universitatea de Medicină din Hanovra, este și un expert în sindromul Tourette.
Echipa acesteia s-a văzut în ultimii doi ani confruntată cu un număr mare de adolescenţi din toată lumea care cereau ajutorul pentru simptome asemănătoare cu ticurile motorii-vocale din Tourette, dar care, la o atentă inspecţie, erau false ticuri, având o natură „funcţională”.
Mergând pe „firul apei”, s-a descoperit că toţi acei adolescenţi erau urmăritori ai unui carismatic tânăr, el însuși suferind de un sindrom Tourette și exhibându-și fără rezerve, online, simptomele, unui auditoriu de peste două milioane de urmăritori pe YouTube și TikTok. Pacienţii doctorului Müller-Vahl sufereau, așadar, de simptome induse prin sugestie via social media. Un număr alarmant de mare de false sindroame Tourette ar putea părea doar o curiozitate știinţifică pentru cel neinteresat de această patologie, dar de fapt, cazurile lor duc la fundamentarea unui concept până deunăzi îndoielnic, acela de mass social media induced ilness (MSMI). Dacă boala sociogenică în masă e cunoscută, sub diferite denumiri, de multă vreme, nu se știa și faptul că ea ar putea fi produsă și la distanţă, altfel decât prin coprezenţă fizică. Acum știm.
Nu întâmplător, raportul Müller-Vahl creează o vâlvă ce depășește graniţele comunităţii știinţifice medicale. Mulţi dintre noi, chiar fără să fim neapărat medici, sociologi sau psihologi, am observat în anii pandemiei fenomene psihopatologice de masă. Vedem cum idei paranoide difuzează rapid în grupuri mari de oameni. Încercând să „dialogăm” cu ideea, să vedem cum rezistă argumentelor, ne lovim de o disociere acută, de un limbaj sărăcit și stereotip, de o mare labilitate afectivă și, în cele din urmă, de o impenetrabilitate vecină cu cea a delirului. Ne ferim să folosim termenii psihopatologiei într-un context sociologic: locul lor e în spaţiul sigur al foii confidenţiale de observaţie.
Între timp, însă, apar tot mai multe date despre efectul mediului online asupra minţii și comportamentului omenesc. Iar social media are mereu un efect colectiv, pe populaţii uneori foarte mari. Cum ne vom lupta, din intimitatea cabinetelor noastre, cu entităţi precum MSMI? Ce unelte noi ne trebuie pentru a o face, acum, când e atât de multă nevoie?
Foto: pixabay.com
*https://academic.oup.com/brain/advance-article/doi/10.1093/brain/awab316/6356504
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe