Este vorba de prima estimare completă a suprafeţei de gheaţă pierdută la acest nivel, iar cei 5.091 de kilometri pătraţi reprezintă o suprafaţă de mărimea statului insular Trinidad şi Tobago.

Studiul a folosit peste 200.000 de observaţii satelitare sau realizate cu ajutorul AI ale gheţarilor, în scopul analizei acestor schimbări petrecute de-a lungul timpului.

Micşorarea reflectă cele 1.034 de gigatone de gheaţă care s-au topit odată cu retragerea gheţarilor, respectiv surparea gheţii prin „desprindere” - atunci când bucăţi de gheaţă se desprind din gheţar - la extremităţi.

„În Groenlanda, sunt zonele din jurul extremităţilor, unde totul se retrage şi se prăbuşeşte. Metodele anterioare nu au fost chiar atât de grozave în a măsura o astfel de modificare a calotei. Dar schimbarea este uriaşă”, a declarat coautorul studiului, Alex Gardner, cercetător în ştiinţele pământului la Jet Propulsion Laboratory al NASA, citat de Agerpres.

Calota glaciară din Groenlanda este una dintre cele două calote rămase, cealaltă fiind situată în Antarctica. Alcătuită din sute de gheţari, acoperă circa 80% din întinderea Groenlandei. Dacă s-ar topi complet, calota din Groenlanda ar ridica nivelul mării cu circa 7,4 metri.