Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este numită și boala cu mai multe feţe, pentru că prezintă simptome înșelătoare. De aceea, foarte multe persoane ajung târziu la medic și își pun viaţa în pericol.
Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de BPOC, din care un milion sunt români. Statisticile arată că principala cauză a apariţiei bolii o constituie fumatul. Alţi factori de risc sunt poluarea intradomiciliară și cea a aerului. În majoritatea cazurilor, BPOC apare la fumători, după vârsta de 40 de ani. Experţii preconizează că în următorii 20 de ani mortalitatea prin BPOC va crește atât de mult, încât o va depăși pe cea prin boli cardiovasculare. Primele semne care impun vizita la un medic pneumolog sunt: tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă), șuieratul, gâfâitul, senzaţia de sufocare, oboseala accentuată și toleranţa la efort tot mai redusă (dispneea).
Un studiu realizat recent pe 7.300 de români arată că 88% din bolnavi au acuzat probleme de respiraţie atunci când urcau trepte, iar 74% când mergeau repede pe un drum drept. Rezultatele analizei au fost prezentate de prof. dr. Florin Mihălţan, în cadrul unei conferinţe organizate cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva BPOC, marcată anual la 21 noiembrie. Datele au mai arătat că 63% din bolnavi au fumat minimum un an, iar jumătate dintre aceștia continuă să o facă. Vârsta medie la care a debutat afecţiunea a fost 47 de ani, iar 8% din pacienţi au fost nevoiţi să se pensioneze anticipat din cauza ei (vârsta medie recomandată fiind 52 de ani). De altfel, de remarcat este faptul că peste 48% din subiecţii care au participat la studiu sunt inactivi.
Spirometria, esenţială în diagnosticarea BPOC
În ceea ce privește monitorizarea afecţiunii, analiza a arătat că doar 42% din bolnavi se duc regulat la medic, iar mai puţin de jumătate dintre aceștia apelează la medicul specialist – în acest caz, medicul pneumolog. O altă problemă identificată este raportarea subiecţilor la spirometrie, o analiză de bază în BPOC. Potrivit statisticilor, aproape 42% din bolnavi nu au efectuat niciodată această analiză, accesul la ea fiind încă scăzut. Spirometria se poate efectua gratuit la centrele de referinţă (spitalele universitare), pe baza unei trimiteri de la medicul de familie. Testul este prima etapă în diagnosticarea BPOC, iar în monitorizarea acesteia, analiza ar trebui efectuată o dată la trei luni. Procedura este simplă, rapidă și nedureroasă, fiind o metodă non-invazivă. Spirometria nu trebuie totuși separată de consultul pneumologic, care este esenţial în urmărirea și tratarea afecţiunii.
Prevenţia, ignorată de pacienţii cu această boală
Mijloacele de prevenţie – vaccinul gripal și cel pneumococic – sunt și ele subdimensionate.
Datele arată că 88% din participanţii la studiu nu s-au vaccinat antigripal în ultimul an, deși măsura este obligatorie în cazul bolnavilor de BPOC, după cum a subliniat profesorul Mihălţan. Deoarece sunt mulţi cei care continuă să confunde simptomele acestei boli cu înaintarea în vârstă și cu efectele fumatului, Societatea Română de Pneumologie (SRP) organizează anual campanii de conștientizare și testări gratuite pentru depistarea BPOC.
Anul acesta, bucureștenii sunt așteptaţi pe 17 și 18 noiembrie, între orele 9,00–17,00, în faţa magazinului Unirea (pe colţul dinspre Bulevardul Unirii), să-și facă o spirometrie. Metoda de testare este noninvazivă, nedureroasă și durează doar două minute, după cum a subliniat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele SRP.
